Model Cerere invoire elev

Puteti completa datele dvs. si ale elevului pentru a fi generata o cerere pe care o puteti descarca. Daca doriti formularul necompletat, puteti descarca varianta standard de mai jos, si dupa ce o printati puteti completa campurile libere cu pixul. model-cerere-invoire-elevDownload
Citește

Model cerere de trecere in catalog a notelor de la evaluarea nationala

Model cerere de trecere in catalog a notelor de la evaluarea nationala pentru elevii din ciclul gimnazial. Cererea se completeaza cu: Nume parinte/tutore Nume elev Denumirea unitatii de invatatmant Anul in care are loc evaluarea nationala Disciplina (disciplinele) Data Semnatura Cererea este disponibila in format pdf. sau in format .docx editabil, care poate fi modificat. Descarca model de cerere in format Word Model cerere de trecere in catalog a notelor de la evaluarea nationalaDownload
Citește
Cum facem un terariu decorativ – Saptamana Verde

Cum facem un terariu decorativ – Saptamana Verde

Ce este un terariu? Multi cunosc cuvantul terariu, si poate intuiesc semnificatia lui, cu atat mai mult cu cat are directa legatura cu cuvantul Terra, denumirea planetei Pamant. Conform definitiei din dictionarul explicativ al limbii romane (DEX): TERÁRIU s. n.  1. spațiu amenajat pentru creșterea și observarea diferitelor animale mici terestre (șerpi, șopârle, broaște țestoase etc.). 2. teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unor anumite plante. (< fr., lat. terrarium, germ. Terrarium) Totusi, in limba engleza termenul de "terrarium", pe langa definitia de incinta amenajata pentru cresterea si observarea animalelor mici (serpi, soparle, broaste testoase, furnici, melci, cobai), terarium mai inseamna si "un recipient din sticla, inchis sau nu ermetic, in care se cresc plante…
Citește

Unde fugim de-acasa?

Lumea - format mic Dă-ne, soare, zilnic papucul tău cald să putem ieși pe asfalt. Că atunci când nu trec mașini noi desenăm pe el găini. Găini măiestre, ale căror ouă nu se șterg când plouă. Ba, din contră, din ele, clocite bine, ies copaci, veverițe și albine în fiecare zi, pe un kilometru de trotuar stricăm un kilogram de var. Începem cu portrete de mâțe și alte animale până ajungem la triunghiuri și linii goale. Facem fel de fel de cercuri și pătrățele și nu mai lăsăm nici o figură să intre in ele. Le păzim o zi-ntreagă ca…
Citește
Prăvale Baba

Prăvale Baba

PARTEA ÎNTÂIA  Prăvale-Baba e celălalt nume al unui oraş din Moldova. Te duci cu trenul într'acolo, abătându-te dela o linie principală; un tren care aşteaptă ca o jucărie ţinută la spate îndărătul unei gări serioase, înduplecând sufletul călătorului să-şi uite vârsta şi să-şi regăsească zâmbetul uitatelor mirări. Căci vagoanele trenului se ivesc ca cei şapte pitici în ochii celei Albă-ca-Zăpadă. Nu-i descântă nimeni locomotivei: Melc, melc, codobelc, scoate coarne boureşti", dar ea deodată scoate coarne de fum negru. Se simte straşnic de locomotivă şi arată că e pornind cu zarvă mare de tinichea, şi chivără de fum, încălecată parcă pe…
Citește

Recreația Mare

MOTIVAREA ABSENTE ERA O INCREDIBILA DUPA-AMIAZA DE NOIEMBRIE, bîntuita de funigei si de aroma tufanelelor, cînd cerul însusi, uns cumierea ultimilor faguri de vara se amesteca în viata ta particulara si intima, îti da o mie de motive sa zaci pe banca trasa lasoare si, în acelasi timp, o mie de ghionti sa pleci, sa te tot duci, sa nu te mai opresti... Ceas de cumpana, de lenevie si dor de duca, de remuscare ca nu faci nimic ori ca faci ceva, totdeauna parca altceva decît s-ar cuveni, înfasurat în dulce mantie de lumina si roace. Si poate nimic nu…
Citește

Micul Prinț

I Odată, pe vremea când aveam eu şase ani, am dat peste o poză minunată, într-o carte despre pădurile virgine, numit㠄Întâmplări trăite”. Înfăţişa un şarpe boa care înghiţea o fiară sălbatică. Iată copia acestui desen. În cartea aceea se spunea: „Şerpii boa îşi înghit prada dintr-o dată, fără s-o mai mestece. Pe urmă, nu mai sunt în stare să se mişte şi dorm întruna, timp de şase luni, cât ţine mistuitul“. M-am gândit atunci îndelung la peripeţiile din junglă şi am izbutit să fac la rându-mi, cu creion colorat, primul meu desen. Desenul numărul 1. Era aşa: Le-am arătat…
Citește

Fetita cu fundite rosii

Era odata o fetiţa careia nu-i placea sa se spele şi nici sa se pieptene, din care pricina copiii au poreclit-o „Murdarica”. Vazand-o atat de murdara, toti fugeau de ea. Într-o zi a plecat în padure sa-şi gaseasca un prieten de joaca. În ca­lea ei a întalnit o veveriţa, careia i-a spus: — „Veverita, veverita, joaca-te cu mine!” — „Sa ma joc cu tine? Nici nu ma gandesc. Trebuie sa-mi matur casa şi sa-mi pieptan blaniţa. Pana acum am cules alune. Dar tu ce-ai facut de nu te-ai spalat şi pieptanat?” Fetiţa n-a zis nimic, ci şi-a continuat drumul. Într-un…
Citește

Povestea puisorului motat

Era spre sfarşitul primaverii. Mama cloşca statuse trei saptamani pe cuib şi încalzise noua oua mari şi roşcate. Era sleita de puteri, dar cu toate acestea, abia aştepta sa-şi vada odrasele. Şi iata ca primul piuit se auzi. Un puişor galben şi cu puful umed rupse coaja oului şi ieşi la lumina zilei strigand cat putea. Mama-cloşca îl baga sub aripi, îl încalzi şi îl linişti. Apoi, unul şi înca unul, ieşira toţi din întunericul în care statusera pana acum, abia ţinandu-se pe picioare. Dar cloşca nu statu mult pe ganduri. A doua zi îşi scoase odrasele la plimbare, mandra,…
Citește

Cavalerul dreptatii

Marturisesc sincer, cu placere chiar, îl invidiez pe Gogu Buzdugan. Şi nu atat pentru bicepşii lui de beton (şi la nevoie de cauciuc), cat pentru caracterul sau cutezator şi generos, şi mai ales, da, mai ales pentru cavalerismul sau. „Onoarea mai presus de orice” pare sa fie deviza sa care, nescrisa pe vreo eşarfa, scapara cu prisosinţa în ochii lui înflacaraţi. Nimic nu scapa acestor ochi. Nici cea mai milimetrica-dar ce zic eu?-microscopica abatere de la legile onoarei. Pesimiştii n-au decat sa deplanga agonia cavalerismului. Bocetul lor ma lasa rece. Ei nu-l cunosc pe Gogu Buzdugan! Ei nu l-au vazut…
Citește

Regina albinelor

Au fost odata doi feciori de împarat, care au pornit sa-și încerce norocul prin lume, și feciorii aștia au ajuns sa duca o viața atat de ticaloasa și deșarta, ca n-au mai avut îndrazneala sa calce pragul casei parintești. Și cum trecuse vreme, nu gluma, și nu venise nici o veste de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l poreclisera Prostila, pleca în cautarea lor. Dar cand dadu în sfarșit de frații sai, aceștia începura sa-și bata joc de dansul: – Auzi, prostanacul, sa creada c-o sa poata razbi prin lume, cand noi, mai isteți decat el, n-am prea…
Citește

Legenda lui Mos Craciun

Legenda spune ca Mos Craciun este un barbat foarte batran care traieste impreuna cu sotia sa la Polul Nord. Este atat de batran incat nimeni nu isi aminteste sa-l fi vazut in perioada in care era tanar si nici nu cred ca foarte multa lume isi pune problema asta. Totusi pentru cei care s-au intrebat despre varsta lui, se pare ca Mos Craciun a aparut inca din secolul I, iar acest moment al venirii mosului, se sarbatoreste diferit in functie de zona si tara. Prima data, Mos Craciun a aparut desenat intr-o costumatie rosie, in 1860 in cotidianul Harper’s Illustrated…
Citește

Gasca de aur

A fost odata un om și omul asta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei îl poreclisera Prostila și-l luau în ras și-l umpleau de ocari ori de cate ori aveau prilejul. Într-o buna zi, cel mai mare dintre frați vru sa se duca în padure sa taie lemne și, mai înainte de a pleca, maica-sa îi puse-n traista un cozonac bine rumenit și tare gustos și-o sticla cu vin, ca sa aiba cu ce-și potoli foamea și setea. Și de cum ajunse în padure, flacaul nostru se și întalni cu un omuleț batran și tare carunt. Dupa…
Citește

A murit Luchi…

Un clopoţel a început sa se smuceasca deasupra uşii, speriat. Parca vrea sa-şi rupa franghiuţa şi s-o ia la fuga. Intram în clasa. Pupitrul e înalt. Ma ridic în varful picioarelor, ma sprijin în coate şi abia izbutesc sa ma aşez, stramb, pe-o margine de banca. Fetele se foiesc o vreme, pe urma se astampara. E aşa de linişte, ca se aude cum îşi striga Huna, pe strada, covrigeii lui saraţi… – Casian Alexandra! E numele meu. Ştiu. Dar nu raspund. Pe mine nu ma striga nimeni aşa. Toata lumea ma striga Luchi… Îmi vine-a rade. Aşa-i de caraghios sa…
Citește

Spaima zmeilor

A fost odata ce-au fost; a fost un om și-o femeie, barbat și muiere, oameni de treaba, el bun și ea cuminte, încat li se dusese vestea ca traiesc bine și toți se bucurau cand treceau pe la casa lor. Niciodata el nu zicea ba cand ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor. Aveau însa și oamenii aceștia o mare și nesecata mahnire-n sufletele lor: nu le facuse Dumnezeu parte de copii, și fara de copii viața, mai ales cea…
Citește

Doua surori

Cunostinta s-a facut intr-o zi de toamna, cand copilul casierului —speriat de o trasura, care era aproape sa-l calce, — a dat fuga in curtela Elena, in poalele ei. De multe ori vrusese ea sa intre in vorba cucopilul, dar ii lipsise prilejul; acum insa il lua in brate, il duse in casa,i dete sa bea apa ca sa-i treaca de spaima si, fiindca era vorbitor caun om mare, macar ca spunea vorbele pe jumatate, il mai opri catvacu dansa. Copilul, foarte apropiat, ii raspunse la toate intrebarile,spuindu-i ca-l cheama “Nitu”; ca e de cinci ani; ca semnul din fruntee…
Citește

Salcami in floare

În fiecare primavara, Petrişor şi Ancuţa mureau de teama ca s-au uscat salcamii peste iarna. Toţi pomii din gradina lor înfloreau, înverzeau, numai salcamii înalţau braţe negre în vazduh. Pareau o aratare urata şi de spaima. Cireşii, prunii, vişinii, merii, perii se împodobeau cu puzderia de flori albe ori trandafirii şi, cand batea vantul dinspre gradina, mireasma lor umplea ograda, numai salcamii, la bataia vantului, nu faceau decat sa-şi scuture pastaile uscate, care nu cazusera peste iarna. În toata dimineaţa, cand ieşeau în curte, copiii se apropiau de salcami şi, cand vedeau întaii muguri şi întaiele frunzuliţe, chiuiau de bucurie…
Citește

Mar

Ştiţi ca zanele frumoase, cand vor, pot sa-şi ascunda patul, oglinda, tot palatul într-un mar. Spun doua-trei cuvinte şi, cat ţi-i castelul lor de mare, da buzna în mar cu coarnele turnurilor înainte. Eu am dat de un mar fermecat, în care te poţi plimba în lung şi-n lat. Toata lumea a-ncaput aici, colorata ca pentru pitici. Izvoarele şi fluviile, pe care le avem, se afla-n el, facute ghem. Tragi de o aţa mai albastra şi, cand colo, pe ea, vezi ca scrie „Dunarea”. Munţii se afla şi ei la locul lor, spre cer ca un deget aratator. Pot sa…
Citește

Vara

Marco este penultimul mic erou cu care am facut cu-noștința în anul acesta; ne mai ramane numai unul pentru iunie, caci nu mai avem decat doua examene lunare, doua-zeci și șase de zile de boala, șase joi și cinci duminici. Se simte parca și în aer ceva care ne vestește sfarșitul anului școlar. Copacii din gradina, stufoși și înfloriți, umbresc frumos aparatele de gimnastica. Elevii vin îmbracați în haine de vara. Ce frumos este sa privești la ieșirea din școala! Cata schimbare de acum doua luni! Parul lasat sa creasca pana pe ceafa, a cazut sub foarfecile barbie-rului, și capetele…
Citește

Contele Cavour

Vi s-a dat sa faceți descrierea monumentului ridicat conte-lui Cavour. Poți s-o faci. Dar nu poți sa pricepi acum, cine a fost contele Cavour. Deocamdata afla numai atat: a fost ani îndelungați primul-ministru al Piemontului. El a trimis ar-mata piemonteza în Crimeea, ca sa reînalțe prin victoria de la Cernaia gloria noastra militara cazuta prin înfrangerea de la Novara+. El a obținut ca 50.000 francezi sa treaca Alpii, ca sa alunge pe austriecii din Lombardia. El a guvernat Italia în epoca cea mai solemna a revoluției noastre. El a dat în anii aceia cel mai puternic avant sfintei unitați a…
Citește

Povestea fericirii

A fost, n-a fost, unii zic c-a fost. Într-o coliba, la malul marii, traia batranul Cadar. Era un batran de treaba, dar veşnic amarat. Şi cum sa nu fie, daca baba îi murise şi nu-i lasase urmaşi? Cadar era tot mai garbov şi, pe seara, cand se a-şeza cu picioarele încrucişate sub el, nu avea pe nimeni sa-l ajute sa se scoale, sprijinindu-l de subsuori. Greu îi venea lui Cadar sa se ridice de jos, şi trist îşi fu-ma luleaua, privind jocul valurilor. „Vai, vai, batraneţea e ca un scaiete! Îşi spunea adese. Oriunde ai apuca-o, te-nţeapa şi doare…” Într-o…
Citește

Apa si foc

De la streaja Vergului pana la Biserica Delea-Noua, un nor de praf galben se ridica de la pamant, manat ca intr-o albie printre casele si gradinele soselei nepietruite. Granarii se intorc de la sate, de la mori si porturi. Unii incarcati cu varf pin’ la cercul coviltirului, altii cu carutele goale si cu maldar proaspat in cadirle. Bicele pocnesc pe dasupra naintasilor; caii voinici si aprinsi joaca in hamuri si nincheaza, mirosindu-si din departare grajdurile. Tinerii, rumeni si nadusiti, cu zabunele si cu camasile deschiate, cu hamurile pe dupa gat, calari pe rotasii din stinga, dau chiote in goana cailor;…
Citește

Pravoslanicul si slaninile

Era odata un biet creștin sarac și c-o droaie de copii marunți. Toata avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flamande, și pace buna! Bietul creștin, ce facu, ce drese, s-alese de sfantul craciun c-un porc gras. Craciun fara porc, Paște fara oua roșii și nunta fara lautari nu intra în capul romanului. La Ignat vru sa taie porcul. Dar cu cine? Muierea lui era cu mainile legate. Un s-o lase copiii? Copiii, ca copii marunți, se adunasera împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țațele ei…
Citește

Un bulgare de zapada

Ninge întruna. S-a întamplat ceva trist azi dimineața cu zapada, cand am ieșit din școala. Baieții cum ajunsera pe Corso, începura sa se bata cu bulgari facuți cu zapada de aceea jilava, care, cand o strangi în maini, se face tare ca piatra. Trecea multa lume pe trotuare. Un om le striga: — Astamparați-va baieți! În minutul acela se auzi un vaiet îngrozitor ce venea din partea cealalta a trotuarului și un biet batran, caruia îi cazuse palaria, șovai și își acoperi ochii cu amandoua mainile, iar un baiețel care statea langa dansul striga din toate puterile: „Ajutor, ajutor!” Un…
Citește

Intaia zi de scoala

Azi e întaia zi de școala! Ca un vis au trecut la țara, cele trei luni de vacanța! Mama m-a dus azi dimineața la școala Baretti, ca sa ma înscrie în clasa a III-a primara; mi-era gandul tot la țara și ma duceam la școala cu inima rea. Pe toate ulițele mișunau copii; cele doua librarii erau pline de parinți, care cumparau: ghiozdane, caiete, condeie, și în fața școlii se gramadise atata lume, încat portarul și polițistul abia puteau sa țina oranduiala la poarta. Pe cand stam langa poarta, simții ca-mi pune cineva mana pe umar; era profesorul meu din…
Citește

Profesorul suplinitor

Bine zice tata! Profesorul era suparacios, fiindca nu-i era bine. Suplinitorul vine de trei zile, sa-l înlocuiasca. Suplinitorul despre care am mai vorbit, e un tanar mic și fara barba, care seamana mai mult a școlar. Chiar din ziua dintai, cand a venit suplinitorul, s-a facut mare larma în clasa, fiindca este prea bland și are o rabdare nespusa. Bietul om, striga mereu la baieți. — Tacere! Tacere! Va rog faceți liniște! Dar nu-l asculta ni-meni. Azi dimineața, baieții și-au ieșit din masura; zgomotul era așa de asurzitor, încat, nu i se mai auzea glasul deloc. El dojenea, se ruga:…
Citește

Minunile Sfantului Sisoe- Sisoe incepe sa faca minuni

Popa Nița tocmai ieșise-n curte sa sparga un dovleac la scroafa, cand intra pe poarta dascalul Ghița Pitac, cantareț la strana cea mare și om de-ncredere al sfinției-sale. – Ce-i, Pitac? Dupa obiceiul sau, dascalul nu prea se grabi sa raspunda. Ca sa mai prinda suflet, se șterse întai cu basmaua la nas și pe fața; apoi se uita cu luare-aminte la dovleacul din brațele popii și scuipa într-o parte. – Dandana mare, parinte… , începu el pe nas, ca era cam fornait la vorba. Ce e nu e bine. – Ne-a picat iar protopopul? se-ncrunta popa. – Nu, alta…
Citește

Banul muncit

Traia odata un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu şi un fecior, care se numea Iliuţa. Cat era ziua de mare, Iliuţa nu ştia altceva sa faca decat sa doarma. Într-o zi, Petcu l-a chemat pe Iliuţa şi i-a zis: —De maine sa mergi la lucru şi sa nu te intorci pana nu ai sa caştigi un galben. A plecat Iliuţa. S-a facut ca munceşte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben. —Iata, tata, banul muncit! Parintele a luat banul şi l-a aruncat in foc spunand: —Acesta nu e ban caştigat de tine! A plecat Iliuţa.…
Citește

O soacra

(Teatrul înfațișeaza o sala de intrare a unui hotel, etajul întai.Mobile elegante; în fund, ușa care da în coridor; de o parte și de alta a ușii doua oglinzi mari; langa dansele, în unghiuri, doua piedestaluri, d-asupra carora sunt așezate coșuri cu glastre de flori. La dreapta și la stanga, în planul al doilea, cate o ușa de odaie. În fund la dreapta, langa coșul cu flori, un dulap mic cu bufet, unde sunt așezate serviciuri de dulceața, ceai, cafea șcl. În mijlocul scenii, o jardiniera încarcata de glastre. Scaune ușoare împrejurul ei. Sala e luminata printr-un geamlac de d-asupra.)…
Citește

George Enescu

Micul Jurjac, deşi nu avea patru ani împliniţi, ştia sǎ desluşeascǎ acele tainice şi minunate glasuri mǎiestre, pitulate prin frunzele livezii pǎrinteşti. Copilul asculta vuietul molcom al vantului prin crengi şi zvonul dulce şi depǎrtat al tǎlǎngilor, de parcǎ ar fostvrǎjit. Nimeni nu bǎnuia pe atunci cǎ micul George va deveni mai tarziu cel mai de seamǎ compozitor, violonist, pianistşi dirijor al ţǎrii noastre şi unul dintre cei mai vestiţi muzicieni din lume. De cand ţine el minte, Jurjac doreşte sǎ cante. Şi iatǎ cǎ, atunci cand a împlinit patru ani, pǎrinţii îi dǎruiesco vioarǎ micǎ. Bǎiatul se bucurǎ şi…
Citește