Nu te-ai priceput

Nu te-ai priceput! Singur tu nu mi-ai plăcut, Că eu tot fugeam de tine? O, nu-i drept, nu-i drept, Sorine! Ţi-am fost dragă, ştiu eu bine, Dar, să-mi spui, tu te-ai temut. Şi eu toate le-am făcut, Ca să poţi […]

Angelina

Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nimeni, Nici la braţ mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era înger la iubire, Zmeu era la războire; Între fete curcubeu, La bătăi trăsnet şi leu. El cu dragii săi tovarăşi La […]

Carol IX

La Saint-Germain de mult s-a dat Signal, că s-a deschis de-acum mormântul. În sânge Noaptea şi-a scăldat vestmântul, Să-l pună giulgiu pe morţi. Şi spintecat De plumbi, gemea Parisul, cum în sânge Un laş rănit să-ntinde şi să strânge Cu […]

În spital

Nu-nţelege vorba, sire. Zice-acelaşi general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital   Nu-nţeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul Cel de râuri plin,   Pe-unde trec ei veseli vara Peste munţii suri şi […]

Pe deal

Ah! e mult de-atunci! Cărarea Netedă pe deal urca; Dealul plin de flori era Şi albastră zarea.   Azi poteca e urâtă, Face cotituri în drum, Dealul e cu spini acum, Zarea mohorâtă.   Nu mai sânt copii s-alerge După […]

La oglindă

Azi am să crestez în grindă Jos din cui acum, oglindă! Mama-i dusă-n sat! Cu dorul Azi e singur puişorul, Şi-am închis uşa la tindă Cu zăvorul. Iată-mă! Tot eu cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche! Şi ce cap […]

Golia ticălosul

Portret Geroge Cosbuc

La Cahul, pe câmpie, din marginea poienii Se întinseră-n coloane de luptă moldovenii, Şi-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor, Iar Golia, el plecat-a din faptul dimineţii Prin vale să-şi reverse din lături călăreţii Ca vânturi iuţi ce […]

Crăiasa zânelor

Orcanul însuşi stă domol Şi-n gânduri dulci se pierde, Când zânele cu pieptul gol Răsar pe lunca verde. Uşoare, ca de neguri, fug Prin liniştea adâncă, Obrajii lor, ca flori de rug, Sunt nesărutaţi încă.   Vezi tu departe-n Răsărit […]

O scrisoare de la Muselim-Selo

Portret Geroge Cosbuc

Măicuţă dragă, cartea mea Găsească mi-te-n pace! Pe-aici e vânt şi vreme grea, Şi-Anton al Anei zace De patru luni, şi-i slab şi tras, Să-l vezi, că-ţi vine plânsul, Că numai oasele-au rămas Şi sufletul dintr-însul.   Apoi, să ştii […]

Sulamita

Portret Geroge Cosbuc

La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale, Am mers la vii pe deal în sus Şi mi-am făcut o cale Pe câmpii de către Damasc De ce m-am dus eu oare La locul unde turme […]

Regina ostrogoţilor

Portret Geroge Cosbuc

Jalnic vâjâie prin noapte glasul codrilor de brad, Ploaia cade-n repezi picuri, repezi fulgerele cad.   În castelul de pe stâncă, la fereastra solitară, Stă pe gânduri o femeie şi priveşte-n noapte-afară.   Al ei suflet e furtună, noapte e […]

Atque nos!

Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii şi cumetrii Şi-apoi povestesc de-a dragul, stând pe laviţele vetrei, Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei şi paralei… Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei Şi […]

Sus inima

Avem o mândră ţară Prin timpi de jale-amară Strămoşii se luptară S-o scape de stăpâni. Azi singur noi, românii Suntem în ea stăpânii, Sus inima, români!   O lege-avem străbună Prin veacuri de furtună Ea n-a putut s-apună Strivită de […]

Popasul ţiganilor

(după Geibel)   În noapte, sub poale de codru-nverzit, E freamăt de glasuri, un tainic şoptit; Ard galbene flăcări şi-n zare de foc Vezi chipuri sinistre grămadă-ntr-un loc.   Ţiganii, drumeţi cei vecinici ei sânt! Cu ochii de fulger, cu […]

Draga mamei

Colo-n jos, în jos, Este-un plop frumos, Plop cu frunza plină, Neted la trupină, Cu crengi retezate, Spre pământ plecate; Iară lângă plop Este-o casă nouă Cu fereşti vreo două, Casă şindilită Mândru văruită, Cu faţa spre soare, Cu ograda […]

El-Zorab

Portret Geroge Cosbuc

La paşa vine un arab, Cu ochii stinşi, cu graiul slab. Sunt, paşă, neam de beduin, Şi de la Bab-el-Manteb vin Să vând pe El-Zorab. Arabii toţi răsar din cort, Să-mi vadă roibul, când îl port Şi-l joc în frâu […]

Patru portărei

Din larguri de palată ies patru portărei: Au coifuri, au ceaprazuri, au suliţa la ei.   Nebun s-aruncă roibul, ca viforul pe luncă, Trei cai cu el alături p-acelaşi pas s-aruncă.   Şi zice portărelul, al cărui cal e corb: […]

Rodovica

Tot cerul la vest era-n purpur scăldat Doinind treceau vesel flăcăii prin sat Cu luciile coase pe-un umăr robust, Şi fete, cu ochii din soare de-august, Treceau, având furcă la brâne. Pe-un laiţ sub veche tulpină de fag, Eu stam […]

Cântec oriental

Nu-i ca ea-n oraşul tot Mai frumoasă fată – Ea se-nchină? Cei atei Sunt bigoţi deodată, Iese-n stradă? S-a făcut Pe-al ei pas lumină – Ea zâmbeşte? De e nor, Vremea se-nsenină.   Ea se scaldă? Îngeri vin Să se […]

Subţirica din vecini

Portret Geroge Cosbuc

Ea mergea căpşuni s-adune, Fragi s-adune Eu şedeam pe prag la noi. Ea, ca şarpele prin foi, Vine-ncet, pe ochi îmi pune Mâinile ei mici şi moi, În ureche-o vorbă-mi spune, Râde lung şi fuge-apoi.   Pieptul plin cu mâna-l […]

În seara de Crăciun

Afară ninge liniştit, În casă arde focul; Iar noi pe lângă mama stând, Demult uitarăm jocul.   E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Când mama spune de Iisus Cu glasul rar şi dulce.   Cum s-a […]

Blestem de mamă

Frunză verde tulburea, Avea Lena nici ca ea Trei feciori frumoşi avea; Trei feciori şi-o fată mare Lena cea veselă are. Trei feciori ca nişte zmei, De-a dragul să cauţi la ei, Iar copila râzătoare, Subţirea şi-ncântătoare Ruptă dintr-un raz […]

Poet şi critic

– „Ce ştiu nu vreau să ţin secret – Te rog să laşi în pace muza, Căci tu eşti cel mai prost poet În Siracuza. Troheii şchiopi şi iambii duri; Şi nici nu ştii măcar să-i furi!”   Dar n-a […]

Duşmancele

Las ochii, mamă, las să plângă! Tu-n leagăn tot cu mâna stângă Mi-ai dat să sug de-aceea sânt Nătângă! Dar n-am pus doară jurământ, Să merg neplânsă în mormânt!   Nu plâng că mi-e de Leana teamă; De ciudă plâng […]

Păstoriţa

Portret Geroge Cosbuc

Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit şi blând popor! Şi cântând, păşeşte-agale O copilă-n urma lor.   Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine […]

Zobail

Portret Geroge Cosbuc

La miez de noapte morţii-n cor Îşi cântă jalnic imnul lor, Iar albele giulgiuri bătute de vânturi Dau tact tânguioaselor cânturi.   Ei sunt războinicii oşteni Ai regilor asirieni – Zobail la moarte i-a dus ca pe-o turmă, Cu biciul […]

Zece mai

Portret Geroge Cosbuc

În ziua cea sfântă şi mare La zece-ale lunii lui mai Se vede-o ciudat-arătare Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai!   Când zorile-ncep să s-arete Acolo-n tăcutele văi, Din groapă ies moartele cete, De-a pururi jeliţii flăcăi.   Ei […]

Mânioasă

Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult, În priveghetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. Mai ştiu eu ce-aş vrea s-ascult! Că-n zori Lina sta-n portiţă, Sălta-n vânt a ei altiţă, Vântul îi sălta-n cosiţă Şi-i […]

Ex ossibus ultor!

A fost un tânăr împărat – De la mişei a smuls averea Şi-a smuls de la tirani puterea Şi mulţi nebuni a spânzurat.   Dar patru inşi vorbind în şoapte L-au dus în giulgiuri învelit Şi-n codrul cel mai tăinuit […]

Puntea lui Rumi

Portret Geroge Cosbuc

Rumi adunase-n creier Toată cuminţenia lumii – Şi-ntr-o zi regele Gupta Cheamă la palat pe Rumi. „Mâine-i Anul nou, ştii bine. Şi-obicei din vremuri este Ca-ntr-această zi să fie Sărbătoare de neveste.   Şi-aş dori vrun lucru mare! Tu eşti […]