PE COLIBAȘI De manecate ieșim din Turnu-Severin pe șoseaua care-o ia pe sub Munții Mehedinților și merge la Targu-Jiu. Valea în care scapatam de pe podișul orașului se umple și rasuna toata de zuruitul zurgalailor și de tropotul uscat al […]
Pe Marea Neagra (Romania Pitoreasca)
PE INSULA ȘERPILOR Răsare soarele scânteietor din geana depărtată a mării. Razele aștern brâie verzui, galbene și roșii pe întinsul neteziș al apei. Pământul se retrage în urma noastră. Încet Sulina se pleacă, se scufundă sub valuri. Copacii, catargurile, sulurile […]
Tara. Poporul (Romania Pitoreasca)
ȚARA. POPORUL Dunărea, Marea, Carpații și Prutul — iată cele patru hotare cari-ngrădesc pământul Țării Românești. Am fost trăit, pe vremuri, în graniți mai largi. S-au fost învârtit, pe vremuri, paloșele sclipitoare ale Voievozilor noștri și peste Carpați și peste […]
Valea Prutului (Romania Pitoreasca)
VALEA PRUTULUI Din cel din urmă arc al Carpaților, de sub poalele Călimanului, se lasă pe coasta despre răsărit a țării, un lung șir de coline, care marg — ridicându-se și culcându-se ca valurile unei mări — până la cătările […]
Pe Dunare (Romania Pitoreasca)
PORȚILE DE FIER Soarele scapata spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s-aștern pe vai perdele de umbra. Înaintea noastra, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întai o dunga, o coama galbuie și creața. […]
Cât ne iubeam, şi cum credeam odată
Cât ne iubeam, şi cum credeam odată Că-i un amor ce nu se va mai stinge, Că tot ce-n gândul nostru se răsfrânge E-o lume veşnică ş-adevărată ! De multe ori, dorinţa de-a te strânge La piept, mai caldă, mai […]
D-şoarei G.
Te-ador, ş-a mea gîndire în veci neadormită Veghează ca o mamă la gingaşul tău sîn, Şi-n noaptea cea adîncă, cînd tu dormi liniştită, Cînd trec visuri frumoase prin sufletu-ţi senin, Cînd îngerii din ceruri la tine se scoboară Prin somn […]
Ce te uiți cu ochii galeși?…
Ce te uiți cu ochii galeși la copacii triști și goi, Și oftezi, dând pas gândirii să mai lunece-napoi?… Lasă frunzele pustiei și bătăilor de vânt! Tinerețe, farmec, visuri… toate-s țăndări de vas frânt, Ce de mult pieriră-n valma răzvrătitelor […]
Şi mă-ntrebi…
Şi mă-ntrebi de te-am iubit? Spună-ţi cît mi-ai fost de dragă bolţile cereşti şi sfinte, Martori dezmierdării noastre. Plîng cînd îmi aduc aminte Cît am fost de fericit. Şi mă-ntrebi de ce-am fugit? Spună-ţi cît ai fost de crudă bolţile […]
Cum curge vremea
Cum curge vremea şi ne-ngroapă! Ia vezi ce mare te făcuşi: Mai ieri, erai numai de-o şchioapă, Când te pierdeam printre păpuşi; Când te dam huţa pe picioare, O minunică răsfaţată, Şi te-ntrebam care-de-care : Ce eşti mata – băiat, […]
M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine
M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine, Copilul visător de altădată! Mă simt plutind – privirea mea-nsetată Se pierde-n orizonturi largi, senine. De-acum, ispititori, în van mai cată Viclenii ochi … îi ştiu atât de bine! O, nu mai tremur […]
Pentru ochii tăi răpit-ai
Pentru ochii tăi răpit-ai Foc din stele și din soare, Pentru buza ta furat-ai De la roz’ a ei coloare. Gingășia, frăgezimea Ce se joacă pe-al tău sân, E plăcută, dar furată, Ai furat-o de pe crin. Râsul, nevinovăția De […]
Ieri,azi,mâini
Ieri! … cenuşa ce păstrează forma încă neschimbată, Din ce-a ars în focul vremii; lacrima deja uscată, Sau un zâmbet de pe buze, spulberat de-al sorţii vânt; Ieri … poveste, cu eroii – oase putrede-n mormânt. Astăzi? … lampă ce […]
Tu ești poet
Eu vreau cântări de veselie. Că tu ești trist, ce-mi pasă mie? Nici vreu să știu de ce te doare, De grijile ce te frământă, De inima ta care moare… Tu ești poet, deci cântă. De te urăsc, de te […]
Din trecut
Acum, cînd nu ne mai iubim, Vino cu mine-n ţintirim, Acolo unde, îngropate, Zac, coperite de uitare, Atîtea visuri îngheţate De vreme şi de nepăsare. Căinţa-nlătură-ţi, şi vină: Nici eu, nici tu nu eşti de vină. Ce de mai cruci […]
La statua lui Ioan Eliade Rădulescu
Codru-i mort. Copacii cu ramuri putrede şi înnegrite Se-ncovoaie; şi pe şirul de schelete-nţepenite, Ca pe nişte coarde-ntinse, trist arcuş vântul ce bate Cântă epopeea morţii, jalea crăngilor uscate. Gâzii cu ochi plini de focul poftelor nemistuite Lung se uită […]
Dorul craiului Zaraf
Aur, subt a mea privire Cît de drăgălaş luceşti, Tu eşti glorie, tu mărire, Fericirea mea tu eşti! Înjosit, plin de ruşine, Pentru tine vieţuiesc, Stînd pe-un tron ce nu-i de mine, Într-o ţară ce urăsc. Pînă ce n-oi calici-o, […]