PoveștiPentruCopii.com

Singura! In tot cuprinsul campului larg, dansa nu se zarea, decat numai cand vantul culca ierburile înalte, şi ea ramanea în picioare, alba cum e laptele, cu coama împraştiata peste ochii orbi, cu coada lunga, încolacita de-a lungul picioarelor subţiri. […]

Toamna! Padurea fumega. Negurile se lasa perdeluind zarile. Pasarile se rotesc în înalt, se deşira, iar se strang şi iar se raresc, apoi îşi aleg calauzele, le pun în frunte, şi-n varf de sageata calatoresc. Se ridica stolul sus-sus, pe […]

In odaie e tacere. Prin fereastra deschisa soarele scoate sclipiri din sticlaria de pe poliţi. In faţa iconostasului clipoceşte candela. Pe masa din mijloc, sta deschis, uitat acolo de catre copiii sfinţiei sale, un ceaslov vechi, scorojit şi unsuros. O […]

Pe lacul luciu din gradina cu florile neclintite de nici o adiere, cu crengile nestrabatute de nici un foşnet, pe lacul adormit ce pare o uriaşa lespede de cristal ce acopera o alta gradina fermecata, lebada – barbatul ramas singur […]

O clipa ţinu noaptea, cat ţin nopţile de vara, cand întunericul e numai o strangere de aripi a luminii. Şi totuşi îndata ce se trezi fluturul, în racoarea umeda a dimineţii, i se paru ca dormise de cand lumea; de […]

Şi paserile se înţeleg între ele. Dumneavoastra poate nu ma veţi crede. Atatapaguba! Dar eu ştiu multe asupra lucrului astuia de la gaiţa mea, de la gaiţa mea care, fiindca am învaţat-o sa vorbeasca omeneşte, mi-a descoperit cateva taine ale […]

Facuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pamantului. Îi ramasese de înviețuit numai cateva. Pe acestea se hotarî sa le plasmuiasca dupa sfatul celorlalte. Astfel putea sa cunoasca și inima și mintea acelor carora le daduse suflet mai dinainte. Așa, dupa povața […]

S-a desfacut din mugur, într-o dimineaţa calda, a începutului de primavara. Cea dintai raza de soare s-a împletit pe ea, ca o sarma de aur, facand-o sa tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întai i s-a parut scurta şi […]

Gaiţa mea e foc. V-am destainuit paţania ciocanitorii şi de-atunci şi-a pierdut încrederea în mine. O saptamana întreaga am rugat-o pana sa-şi ţie cuvantul, sa-mi spuie cum au capatat pasarile penele lor aşa de minunate la vedere. Ascultaţi ce-am vorbit […]

E batran. înţelege ca-i batran, ca-i netrebnic, ca cele cateva zile ce i-au mai ramas sunt o povara pe capul tuturor. De cand s-a şi îmbolnavit nu-l mai striga nimeni, nu-l mai mangaie nici o mana, nu se mai întoarce […]

O zi înabușitoare ca aceasta nu mai coborase Dumnezeu pe pamant. Se coșcovise scoarța copacilor, se scorojisera frunzele, iarba se macinase, pamantul se facuse cenușa. Izvoarele secasera; locul balților nici pas sa se mai cunoasca. Ici, colo, cate o șuvița […]

S-a trezit în campiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vanturi, ale Ungariei. In mijlocul lor s-a ţinut catava vreme de mama lui, o iapa oarba ce sta razleţita de ceilalţi cai, dintre care cei mai frumoşi fusesera manjii […]

S-a desprins raza din ghemul ei de aur şi-a ratacit prin senin. Şi-n întaia zi, tremuratoare, cauta pe ce sa se opreasca. Intr-o poiana, din mijlocul unei paduri, gasi urma copitei unui cerb, plina ochi, de apa ploilor. Vroi sa […]

E calatoare! A ieşit din muşuroi furnica, şi-a pornit, cum face în fiecare dimineaţa, a pornit sa vada lumea… Ea ştia ca ochii duc şi mintea întoarce; ca vazand multe, ştii destule, şi ai de unde da şi la alţii. […]

Sub lumina trandafirie a unui bland apus de soare, pamantul pare adancit într-o odihna neclintita: frunzele aţipesc, pregatindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în departari, miriştile scanteiaza singuratice, ca nişte ţesaturi de fir; iazul îşi aşterne faţa umeda, sorbind, pana […]

Soarta se vede ca-i menise aşa: sa fie vecini şi sa fie duşmani. Şi amandoi cucoşi frumoşi. Unul negru, cu toate lucirile pe care negru le poate da în mangaierea luminei. Gulerul şi penele subţiri, moi ca matasea, ce-i atarnau […]

S-a ridicat, deodata, din prapastia întunecoasa, umeda a munţilor falnici. Şi doritor de lumina, în aceasta dimineaţa scaldata de soare, a întins aripele, ca o flamura, deasupra brazilor batrani. S-a înalţat mai întai drept în sus, ca o sageata; a […]

Pe muşchiul gros, cald ca o blana a pamantului, caprioara sta jos langa iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi cu ochii închişi se lasa dezmierdat. Caprioara îl linge, şi […]

La o margine de drum înflori si trandafirul. Si a fost o minune, caci floarea trandafirului era asa de gingasa, asa de alba, ca parca de la ea se luminase dimineata aceea de primavara. Si-avea crengile lucii, rumene ca margeanul, […]

In nucul stufos din marginea ograzii, gainile, cocoţate de cu seara pe crengi, dorm duse cu capul subt aripe, împraştiate, care mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac şi le-a venit mai la socoteala. La o […]

E de neam! Între toate lighioanele lumii, gandeste el, nu era alta care sa aiba stramosi mai alesi si mai de viata. Pamantul era o nimica toata, un bot de huma ce orbecaia far’ de nici un capatai, prin vazduh, […]

E înca întuneric. Pamantul e jilav de roua şi brazdele rasturnate în ajun, de catre fierul plugului, miroase a proaspat. In vazduh o raţa salbatica zboara, furişandu-se, macaind speriata, ca alungata de glonţ. Pe o gramada de coceni, plugarul, ramas […]

O casa, o livada_si o curte mare. În casa stau stapanii; în livada sunt pomi roditori; în curte felurimi de pasari. Asa, în curtea aceasta s-au întamplat multe si marunte, caci unde-s pasari multe, dragostea-i stapana. Nu mai de parte, […]

Cum venise pe lume nici el nu-şi dadea seama. S-a trezit ca dintr-un somn şi parca era de cand pamantul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Şi mult îşi muncise gandul: cum rasarise, şi-al cui era? Mic cat un fir […]

In odaie linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, sta uitata o bucata de caşcaval. Mirosul de branza proaspata a strabatut pana la cel mai îngust colţişor al casei. Şi din gaura lui, din gaura de […]

E mare, negru ca întunericul; numai varful labelor sunt albe, ca si cand lumina zilei i le-ar fi patat într-adins. Din capul cu fruntea puternica, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca doua scantei. E cel mai frumos motan al targului. […]

In revarsat de zori, pe balta, lumina face minuni. Pe faţa apei sclipesc, ici, sfarmaturi de oglinzi, colo, placi de oţel; comori de galbeni între trestii. în nuferi, ca-n nişte potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint […]

L-a dus ciobanul, de urechi – ca pe-un biet magar ce era. I-a pus o poclada, pe poclada şaua de lemn, şi i-a strans chinga bine, caci aveau sa mearga la targ. Apoi a-nceput sa-i îngramadeasca pe spate: o sarica […]

Nu trebuie sa fii cat un munte de mare ca sa poţi judeca. Ci de-ai fi cat o neghina, ori cat un fir de colb, daca ai în capuşorul tau scanteia dumnezeiasca ce cuprinde lumea, ţi-i de ajuns: ştii ce […]

S-a trezit ciocarlia în chemarea prepeliţei: pitpalac! Cerul abia se rumenise; picaturile de roua înca nu se prefacusera în margaritare; luceafarul tot facea din ochi pamantului. Dar peste puţin deodata adancul scapara. Cea dintai raza strapunse vazduhul şi se topi […]