Amiază rurală

Am plecat… Necunoscutul mi-a zis: “Vino, te aştept”. Am plecat în explorarea unor semne de-ntrebare Şi-am păşit cu majestatea ultimului înţelept Pragul vechilor legende Mâzgălite la-ntâmplare Pe un colţ de pergament!… Paznicii nemărginirii mi-au deschis negrele porţi, Şi-astăzi rătăcesc în […]

Pe malul Oltului

Pornind din Lotru spre Cornet, Şoseaua urcă-ncet… încet… Ţinându-se parcă de mână Cu linia ferată, O vecină, Ce-i pare totuşi o străină, Fiindcă nu seamănă cu ea, O biată bătrână şosea Banală – Dar naţională!… Şoseaua urcă-ncet, ca de-obicei, Proptindu-se […]

Roamnata Celei care pleaca

Tu crezi c-a fost iubire-adevarata… Eu cred c-a fost o scurta nebunie… Dar ce anume-a fost, Ce-am vrut sa fie Noi nu vom sti-o poate niciodata… A fost un vis trait pe-un tarm de mare. Un cântec trist, adus din […]

Romanţa inimii

Inimă – ciutură spartă – Cui mai duci apă la poartă, Daca nimeni nu mai trece Să-ţi soarbă din apa rece – Apă bună de descântec De la ochi până la pântec?… Inimă – ciutură goală – Cine te spoi […]

Romanţă fără ecou

Iubire, bibelou de porţelan, Obiect cu existenţa efemeră, Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră Pe care te-am lăsat acum un an… Îţi mulţumesc!… Dar cum?… Ce s-a-ntâmplat?… Ce suflet caritabil te-a păstrat În lipsa mea, În lipsa ei, În lipsa noastră?… Ce […]

În aşteptare

Nu ştiu ce s-a schimbat în mine, Dar simt că s-a schimbat ceva- Ceva la fel ca după-o boală grea, Când simţi că-ţi este mult mai bine!… Am fost cândva bolnav cu-adevărat?… Sau boala mea n-a fost decât Coşmarul unui […]

Romanţa ei

Când vei vedea-ntre geamuri, la fereastră, O cupă de cristal, Şi-n cupa de cristal, o floare-albastră – Simbolul unui rendez-vous banal – Oricine-ai fi, să intri fără teamă, Căci gura mea te-aşteaptă Şi trupul meu te cheamă!… Necunoscut, sau prieten […]

Rânduri pentru Mi-Tzu-Ko

Zi cu soare, După ploaie!… În odaiea mea – odaie Albă, Veselă Şi mică, Cu parfum de levănţică – Braţele noastre se-ndoaie Ca patru raze de soare – Patru suliţi paralele, Ce pătrund printre perdele Înfigându-şi în covoare Vârfurile lor […]

Celei mai aproape

De ce-ţi sunt ochii verzi – Coloarea wagnerianelor motive – Şi părul negru ca greşeala imaculatelor fecioare? De ce-ţi sunt buzele pătate de violete trecătoare? Şi mâinile de ce-ţi sunt albe ca albul tristelor altare Din Babilon, Şi din Ninive? […]

Isprava toamnei

lui Mircea Demian Toamna, fată deocheată Biata fată!… Deocheată, dar frumoasă Şi cochetă, Mi-a intrat odată-n casă, Indiscretă, Să mă-ntrebe ce mai fac… Ce problemă viitoare Mă mai doare… Ce ţigări de foi mă otrăvesc Când vorbesc… Şi ce fel […]

Alea jacta est

Am plecat… Necunoscutul mi-a zis: “Vino, te aştept”. Am plecat în explorarea unor semne de-ntrebare Şi-am păşit cu majestatea ultimului înţelept Pragul vechilor legende Mâzgălite la-ntâmplare Pe un colţ de pergament!… Paznicii nemărginirii mi-au deschis negrele porţi, Şi-astăzi rătăcesc în […]

Multaşteptatei

De când te-aştept!… Sunt ani… Şi anii, ce lungi îţi par când n-ai cu cine S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine… Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune Ce-nfiorări plutesc în zare Şi-n plânsul celor patru […]

În loc de prefaţă

N-am fost nici ieri, Nu sunt nici azi, Şi nu voi fi, Cu-atât mai mult, nici mâine, după moarte, Nimic din ce vor crede poate Cei câţiva cititori de carte – Naivii care-mi vor citi Volumele numai pe jumătate… Volumele-mi […]

Elegie domestică

Tu, care-mi intri-n casă cu toamna fumurie, Cu ziua ce se duce Şi noaptea ce-o să vie, În casa mea fii binevenită… Iată-mi casa! Întoarce doar butonul electric din perete Şi-mprieteneşte-ţi ochii cu tot ce poţi vedea, Căci casa mea […]

Unui cântăreţ

UNUI CANTARET Îmbătrâneşti, şi versul tău Îmbătrâneşte ca şi tine; Cântai odată mult mai bine Dar astăzi tot ce cânţi e rău. Alt’dată cântecele tale O lume-ntreagă le-nvăţa Şi satul tot te îndrăgea Dar astăzi cine-ţi iese-n cale? Nu simţi […]

Pianissimo

S-a-nserat… Nu se mai vede pe covoare Nici o floare… În bogatele-ţi inele Nu mai suferă – vasal – Nici un suflet mineral, Nici un gest de mâini rebele Nu mai turbură-nserarea Ce-ascunde-ntre perdele Sugrumându-şi respirarea Pe tablouri, Pe icoane, […]

Fetiţa din Făgădău

De ce mi-ai promis că vii Cu buzele-ţi arămii, Când ştiai c-ai să mă minţi Cu aceiaşi zece dinţi Cu care m-ai sărutat Când din „Moşi” ţi-am cumpărat Un flacon de „Ton Sourire” Şi-o cutie de rahat „Hagi Bekir”?… De […]

Trec vagabonzii

Trec vagabonzii, Trec stăpânii grădinilor fără stăpâni, Trec antipozii fericirii patriarhalilor bătrâni, Trec anonimii omenirii, Trec corifeii poeziei şi preistoriciii gândirii, Trec regii primului dezastru şi-nvinşii primului regret, Trec vagabonzii- Parodia nedumeririi lui Hamlet. Voi nu i-aţi cunoscut nici unul […]

Romanţa soarelui

Răsar, Mă-nalţ, Cobor Şi-apoi dispar, Şi-apusul meu e totuşi răsărit… Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar – Portret unic şi veşnic, expus în infinit. Cu magica-mi baghetă uriaşe – Stăpâna hotărârilor eterne – Deştept măturătorii albelor oraşe Şi-adorm întârziaţii negrelor […]

Sinuciderea lui Don Juan

În noaptea-n care Ea nu m-a mai vrut Am înţeles că sunt un om pierdut, Şi-n noaptea-aceea, chiar, m-am sinucis Cu propria-mi legendă-n manuscris… Dar când pe catafalc mi-au aşezat Cadavrul de amant încornorat Şi-am înţeles că faima mea de […]

De vorbă cu mine însumi

Vorbesc cu mine însumi, cum aş vorbi c-un frate Întors rănit din lupta cu zilele de ieri, Şi parcă tot nu-mi vine să cred că n-am dreptate – Că El şi Eu nu suntem decât acelaşi frate, Şi-aceeaşi rană-i doare […]

De vorbă cu iarna

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal… Era-mbrăcată ca şi-acum un an, Cu aceeaşi albă rochie de bal, Păstrată vara sus, pe Caraiman… Călătoream spre ţara unde cresc Smochine, portocale şi lămâi… Eram într-un compartiment de clasa I, Cu geamul mat, […]

Împăcare postumă

Deschide-mi poarta inimii pictată Cu vermillon şi-albastru de cobalt, Şi intră – fericită-nvingătoare – În minuscula-mi „sală de-aşteptare“ Pe-a cărei pardoseală-mpestriţată Cu plăci hexagonale de bazalt Şopârlele versifică la soare Şi viperele-nvaţă geometria… E tot ce mi-a rămas din măreţia […]

Undeva…

lui Codiţă Osiceanu Hotelul cu firma „La Wilhelm cel Mare” Din medievalul oraş teuton, Cu sfânta Maria deasupra intrării, Scăldată-n lumină de opt lampadare, Hotelul cu hall-ul ― perfect hexagon ― Şi geamuri rotunde şi-albastre, Prin care ― De mână […]

Odeletă

În cinstea ta, – Cea mai frumoasă şi mai nebună dintre fete, – Voi scri trei ode, Trei romanţe, Trei elegii Şi trei sonete. Şi-n cinstea ta, – Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, – Din fiecare vers […]

Romanţa unui rege asiatic

lui Cuza Hotta Pe soclurile albe de marmură, Sculptate De dalta unor meşteri aduşi din alte ţări, Eternizate-n masca supremei nepăsări, De-a lungul celor şapte alei Întretăiate De alte şapte-alei, În parcul meu veghează o sută de femei ― O […]

Glasul morilor

Glasul morilor de apă, Glasul morilor de vânt, Glasul morilor severe care macină Romanţa Zilelor de mâine, Glasul dătător de pâine, Care-mbracă-n alb veşmânt Năzuinţa şi speranţa. Glasul morilor severe care-ngroapă Şi dezgroapă De sub piatră-acelaşi Cânt, Glasul morilor de […]

Specific românesc

Ce româneşti sunt astăzi căsuţele din Şchei!… Sunt vesele şi albe şi curate – Şi totuşi, altădată, ce triste şi-ncruntate Te-ntâmpinau aceste căsuţe strămoşeşti, Prin care ţărăncuţele minore, De teama slujitorilor domneşti, Îşi ascundeau panglicele lor tricolore, Căci zbirii stăpânirii […]

Göttderdämmerung

Or, În ziua-aceea cerul, înnegrit de fum, Părea Un tavan de catedrală ce se năruie; Iar fumul Din clopotniţele-aprinse Deschidea-n albastru drumul Altui fum mai greu, mai negru… Şi albastrul se-nnegrea… Ard bisericile toate… Ard Credinţele bătrâne… Ard Cristoşii Şi […]