Menu

Gellu Naum

Clavicula

pe întuneric una m-a lovit cu cotul (o fată de vreo șaisprezece ani cam deșirată n-o vedeam bine mai ales că plângeam) nu mai plânge mi-a spus nu pot să urmăresc acțiunea cum să nu plâng i-am spus când bărbatul acela tragic sunt eu și ai să vezi că până la urmă ea moare din […]

Calul erotic

Femeia se freacă de arbori pielea îi flutură ca un drapel subțire prin el trec alizeele și mâinile arborilor se răcoresc la ele ca la un tub de răcoare Dincolo de aceste mâini calul erotic doarme pe orizont el e mare cât orizontul din carnea violacee meduzele închipuiesc coame coame vii care agită tentacule de […]

Alunecarea lumilor

Azi sunt în mare formă mi-am ros fruntea de zid o tanti s-a lovit cu sârmă Dormea la soare pe dărâmături habar n-avea de numerele care tună pe deasupra noastră cerul s-a deplasat dar nu-i nimic pune-ţi inelul şi eşarfa străvezie hai să mâncăm o îngheţată verde cu beţişorul ăla bun pe când afară se […]

Vălul

Ceilalţi şedeau cu umerii lipiţi de o fereastră cu ochi ca nişte cuie înfipte în trupurile noastre şi toate cumpenele respirau dar într-o bună zi ceva pluti în ei se pârgui acolo şi se trăia destul de greu iar noi eram răsturnătorii atunci acea femeie şedea pe scaunul cel mai înalt şi se uita la […]

Culoarea somnului

Am întârziat lângă aceste oglinzi negre. Au uitat să-mi aducă steaua mea preferată și ceva călduros. Ei spun: trebuie totdeauna să ții steaua în pumn – Cât despre iubire trebuie să-ți vopsești ochii cu mult albastru sau să-i închizi. Vom crede cel puțin că ești o stea mare. Imaginea prezentă spiritului: două mâini în aceeași […]

Cumpăna

Câteodată trupurile înecaților ieșeau la suprafață și mușcau din lumânările aprinse și din cenușa focurilor de pe mal apoi se răsucea cu fața spre trotuar încremenind ca niște șerpi care ascultă sunete de flaut o clipă mai târziu un vaier pornea din groapa lucrurilor și zguduia văzduhul eu căutam cu ochii cumpăna și echilibrul ei […]

Cu timpul

Tratată convenabil atâta cât să nu treacă de frontierele unei realități cât mai normale și ale unei normalități cât mai reale Zenobia se supune fără șovăire instinctelor ei de obiect a căror sursă poate fi găsită în legănarea formelor cu care se împodobea odinioară Învelit într-un cearceaf vechi și încălțat cu sandale noi stau pe […]

Clavicula a doua

Rostogolit în pulbere și mistuit de o înfășurare liniștită sau obosit de cele putrede și destrămate mă odihnesc într-o neleguită clătinare pe un covor cu munți de broderii și osanale în preafrumoasa albie natală în vatra dulcelui cămin pe timpul nopților prea lungi alcătuit din toate părțile mă învelesc cu fiecare parte abia la urmă […]

Ca o

Ca o bătrână deghizată în cocoş neliniştea ne asurzeşte vine spre noi şi redutabila ei unghie continuă să crească ea e de multă vreme pe pământ o fiinţă umană în mărime naturală în mod general ne îmbrăţişăm repede dar ideile ei sunt prea înfricoşătoare ca să le pot lua în serios nu încerc să le […]

A patra peșteră

Hai să ne ţinem de ferigă în timp ce se certifică poetul Marior să cultivăm tristeţile carnasiere noi cei porniţi vertiginos spre mare spre plaja bântuită de frisoanele unei înalte ruginiri o doamnă de mărimea unei seminţe ne plăcea foarte mul tea îşi clătina capul pe baza triunghiurilor noastre de ce nu înţelegeţi că e […]