Author: Ion Luca Caragiale

(Teatrul înfațișeaza o sala de intrare a unui hotel, etajul întai.Mobile elegante; în fund, ușa care da în coridor; de o parte și de alta a ușii doua oglinzi mari; langa dansele, în unghiuri, doua piedestaluri, d-asupra carora sunt așezate coșuri cu glastre de flori. La dreapta și la stanga, în planul al doilea, cate o ușa de odaie. În fund la dreapta, langa coșul cu flori, un dulap mic cu bufet, unde sunt așezate serviciuri de dulceața, ceai, cafea șcl. În mijlocul scenii, o jardiniera încarcata de glastre. Scaune ușoare împrejurul ei. Sala e luminata printr-un geamlac de d-asupra.)…

M-am dus la sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu, o veche prietina, ca s-o felicit pentru onomastica unicului sau fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte draguţ de vreo opt anişori. N-am voit sa merg cu mana goala şi i-am dus baieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastica. Atenţiunea mea a facut mare placere amicei mele şi mai ales copilului, pe care l-am gasit îmbracat ca maior de roşiori în uniforma de mare ţinuta. Dupa formalitaţile de rigoare, am început sa convorbim despre vreme, despre sorţii agriculturii – d. Popescu tatal este mare agricultor –…

Monolog UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam saracuț, dar curațel; jiletca, foarte deschisa, lasa sa se vaza pieptul camașii de coloare ; manuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu marturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitica: nu-mi plac glume de astea! Adica nu ca mi-era frica de ce s-a-ntamplat… nici nu ma gandeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; ca eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frica sa nu pațim cu el cum mai pațisem o data, cand s-a-ntamplat la Hierestraul Vechi…

Noua ceasuri şi noua minute… Peste şase minute pleaca trenul. Un minut înca şi se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon… Trec de colo pana colo prin coridor, sa vaz în care compartiment aş gasi un loc mai comod… Aci. O dama singura, şi-fumeaza, atat mai bine! Intru şi salut, cand auz o maraitura şi vaz aparand dintr-un paneraş de langa cocoana capul unui caţel laţos, plin de funde de panglici roşii şi albastre, care-ncepe sa ma latre ca pe un facator de rele intrat noaptea în iatacul stapanii-si. – Bubico! zice cocoana……

Persoanele NAE GIRIMEA, frizer și subchirurg IANCU PAMPON MACHE RAZACHESCU, ce-i mai zice și CRĂCĂNEL UN CATINDAT DE LA PERCEPȚIE IORDACHE, calfa la Girimea UN IPISTAT DIDINA MAZU MIȚA BASTON UN CHELNER O MASCĂ MĂȘTI, PUBLIC, SERGENȚI DE NOAPTE Într-un carnaval, în București. ACTUL I (Un salon de frizarie de mahala. Mobile de paie. Ușe și fereastra de pravalie în fund. La dreapta, în planul întai o ușe; în planul al doilea un lavabo. Ambele planuri din dreapta sunt mascate de restul scenii printr-un „paravent”) SCENA I IORDACHE, apoi PAMPON IORDACHE (șade pe un scaun și da un brici la…

Era odata la Bagdad, sub domnia stralucitului calif Harun-al-Rașid, un neguțator bogat, care avea o nevasta batrana și un fecior, Abu-Hasan, crescut pîna la vreo treizeci de ani strîns de aproape în toate privințele. Neguțatorul a murit, și Abu-Hasan a intrat în stapînirea avuției pe care o gramadise tata-sau o viața întreaga. Fiul a facut altfel de cum facuse tatal. În tinerețe nu capatase niciodata o para mai mult decît îi trebuia ca sa-și duca viața ; acum a pus de gînd sa cheltuiasca potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta. Astfel, și-a împarțit averea în doua parți:…

Ca sa nu mai ramaie repetent şi anul acesta, mam mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tanarului Goe sa-l duca-n Bucureşti de 10 mai. Puţin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a parasi locul lor spre a veni în Capitala numai de hatarul fiului şi nepoţelului lor. Destul ca foarte de dimineaţa, dumnealor, frumos gatite, împreuna cu tanarul Goe, aşteapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la Bucureşti. Adevarul e ca, daca se hotaraşte cineva sa asiste la o sarbatoare naţionala aşa de importanta, trebuie s-o ia de…

Acum cativa ani, unul dintre cei mai de seama studenti ai Universitatii noastre era si tanarul Coriolan Draganescu. Avea inteligenta vie, caracter de bronz, temperament de erou; pe langa acestea, natura-l inzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibila. Se-ntelege ca, posedand astfel de calitati, Coriolan trebuia sa ajunga in fruntea camarazilor lui. El conducea toate miscarile studentimii. De cate ori generoasa tinerime universitara, nemaiputand sta indiferenta fata de imprejurarile politice, se hotara sa-si spuna si ea cuvantul ei, Coriolan ii strangea randurile, o organiza, o imbarbata, o inflacara si o ducea – la statuia lui Mihai Viteazul.…

Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tanar în buiestru țacanit… N-are de ce sa goneasca; soarele nu s-a ridicat nici de doua sulițe; înainte de namiezi, are sa ajunga la conac, la Salcuța, dincolo de jumatatea drumului… Acolo sta un ceas, sa dea graunțe calului; pana la toaca, e-n oraș la boierul. Gandindu-se la boierul, se pipaie-n san – legatura cu banii sta bine. A trecut de cotul dealului la camp deschis. E a doua zi de sfantul Gheorghe. Ceru-i fara pata cat de slaba în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adanca, sclipește undoind…

Instantaneu intr-un act SCENA I DIRECTORUL — REGIZORUL PROFESORUL COMPANIA ARTIȘTILOR SUFLORUL apoi FRIZERUL (La ridicarea cortinei, forfoteala oamenilor de serviciu. Directorul intra pe o parte; regizorul pe alta) DIRECTORUL (agitat) Nu și-a terminat conferința d. profesor? REGIZORUL Aș!… are înca un teanc de note. DIRECTORUL Ne-am gasit beleaua cu d. profesor! REGIZORUL D-ta l-ai chemat sa faca artiștilor o conferința despre piesa cu care debutam. DIRECTORUL Ce era sa fac, draga… Daca se vara. (oftand.) Ei! tu ești tanar… nu cunoști înca speța asta: Epitropii și ctitorii intelectualitații romane… (se uita la ceas.) Iaca, mai avem o jumatate de…

PERSOANELE: ŞTEFAN TIPĂTESCU, prefectul judeţului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptator de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete şi comiţii IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAŢAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Racnetul Carpaţilor, prezident-fundator al Societaţii enciclopedice-cooperative „Aurora economica romana” IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar şi membru al acestei societaţi POPESCU, asemenea GHIŢĂ PRISTANDA, poliţaiul oraşului UN CETĂŢEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soţia celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂŢENI, PUBLIC În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre ACTUL I (O…

În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — pana nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineața se pregatea o corabie mare, încarcata cu marfuri și cu mulți calatori, sa porneasca spre coastele de rasarit, la Iafa, în Asia Mica. Între calatorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergand la Ierusalim dupa daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, sa-și gaseasca loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca sa nu stea în drumul corabierilor, cari umblau de colo pana colo serta-ferta, strangand fringhiile și-ntinzand panzele, ca…

A fost odata un imparat si o-mparateasa sanatosi si voinici, dar tot mahniti, fiindca de aproape zece ani, de cand se luasera, duceau degeaba dorul unui copil macar. Venind vremea sa plece imparatul la razboi departe, cum trebuie sa se-ntample orcarui imparat intr-o poveste, dupa ce si-a sarutat sotia, i-a zis: — Maria-ta, eu acuma plec si numa Cel-de-sus stie cand m-oi intoarce. Sa te gasesc sanatoasa! Dar sa stii ca la-ntoarcere trebuie sa gasesc si copil in casa; de unde nu, paine si sare cu mine nu mai mananci! Pe urma a-ncalecat si a plecat cu ostile. A trecut…

D. Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, si-a inceput cariera printr-o memorabila conferenta didactica. Vom da aci mai la vale conferenta in rezumat, apoi cateva note, luate dupa natura, despre activitatea in praxa a eminentului pedagog. Trebuie prealabil sa spunem ca d-sa, totdeauna inainte de e si i, pronunta pe: n ca gn frantuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca s. Aceasta pentru usurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim sa le transcriem pe cat se poate cu pronuntarea lor originala. Cititorul va suplini partile din cale afara originale, pe cari ne-a…

(O odaie modesta de mahala. În fund, la dreapta, o ușa; la stanga o fereastra. De-o parte și de alta a scenii cate un pat de culcare. În mijlocul odaii o masa împrejurul careia sunt așezate scaune de paie. Pe masa, o lampa cu gaz; pe globul lampii un abat-jour cusut pe canava. În planul întai, la stanga, o soba cu ușa deschisa și cu cațiva taciuni palpaind. — Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol, fusta de flanela roșie și legata la cap cu tulpan alb. Amandoi șed de vorba la masa)…

Asta e culmea!… culmea!… striga d. Lefter, ştergandu-şi fruntea de sudoare, pe cand madam Popescu, consoarta sa, cauta fara preget în toate parţile… Nu e şi nu e!… – Femeie, trebuie sa fie-n casa… Dracu n-a venit sa le ia!… Dar ce au pierdut? Ce cauta? Cauta doua bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a caştigat. Însa oricine ma poate întreba: – Bine, daca a pierdut biletele, de unde ştie d. Lefter de caştig? – E lucru simplu. Biletele le-a fost cumparat cu bani împrumutaţi, ca de cabula, de la d. capitan Pandele, fiindca îi spusesera mulţi, cand…

ACTUL I (Interiorul unei carciume, cladire cu grinzi de lemn. În fund, la mijloc, ușa de intrare; la stanga, fereastra mare de pravalie cu blon; langa fereastra, taraba. La stanga, planul întai și al doilea, doua uși cari dau în doua odai. La dreapta, planul întai, chepengul beciului și o ușe care da în celar. La stanga, în fața,o masa de lemn și scaune rustice. Lavițe pe langa pereți.): SCENA I DRAGOMIR, GHEORGHE și ANCA (Toți trei stau împrejurul mesii pe care arde o lampa mica cu petrol. Gheorghe ține o gazeta în mana. Anca lucreaza la o camașe.) GHEORGHE:…

Termometrul spune la umbra 33° Celsius… Subt arsita soarelui, se opreste o birje, in strada Pacientei, la numarul 11 bis, catre orele trei dupa-amiaz’. Un domn se da jos din trasura si cu pas molesit se apropie de usa marchizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Suna o data… nimic; de doua, de trei… iar nimic; se razima in buton cu degetul, pe care nu-l mai ridica… In sfarsit, un fecior vine sa deschida. In tot ce urmeaza persoanele toate pastreaza un calm imperturbabil, egal si plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasa? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sa spui, daca…

I În sfarșit ceata de talhari cazuse prinsa în capatul padurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo cațiva voinici, spoiți cu carbuni pe ochi, foarte-ndrazneți și foarte cruzi, bagasera spaima în trei hotare. Întai începusera cu hoția de cai; apoi o calcare, doua cu cazne; pe urma omoruri. Între altele facusera acum în urma o vizita despre ziua lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mana; ramas vaduv, deși foarte tanar, traia cu maica-sa. Îi mergeau treburile cat se poate de bine. În timp de un an și jumatate, cumparase doua sfori de moșie, ridicase…

Cand ies de dimineața din casa; o trasura din trap mare intra pe strada mea; în trasura, madam Caliopi Georgescu, o buna prietina. O salut respectos. Cum ma vede, oprește trasura, înfigand cu putere varful umbreluței în spinarea birjarului. — Sarut mana, madam Georgescu, zic eu, apropiandu-ma. — La dumneata veneam! raspunde cucoana emoționata. — La mine? — Da… Te rog sa nu ma lași! — Sa nu ma lași! Trebuie sa-mi faci un mare serviciu amical… La nevoie se arata amiciția: sa vedem cat ne ești de prietin! — Cu cea mai mare placere, madam Georgescu, daca pot… —…

PERSONAJELE JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA, cherestigiu, capitan în garda civica NAE IPINGESCU, ipistat, amic politic al capitanului CHIRIAC, tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în garda SPIRIDON, baiat pe procopseala în casa lui Titirca RICĂ VENTURIANO, arhivar la o judecatorie de ocol, student în drept și publicist Zita, consoarta lui jupan Dumitrache Veta sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușa în fund dand în sala de intrare; de amandoua parțile ușii din fund, cate o fereastra. Mobile de lemn și paie. La stanga, în planul întai și-n planul din fund cate o…

Foarte de dimineața, într-o mahala departata, bat la ușa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar — preda istoria în clasele inferioare la un liceu. Deși foarte buni prieteni, n-am fost niciodata la el acasa; așa, nu ma mir ca i se pare ciudat a ma vedea la dansul. — Ei! ce cauți tu prin mahalaua noastra așa de dimineața? — Am trecut pe aici — zic eu — și am intrat sa-ți dau buna ziua… Știu ca pe la ceasul asta pleci de-acasa… și… zic: haide sa vaz… o fi plecat Pricupescu? daca o fi plecat, bine; daca nu,…

Am şi eu o slabiciune şi eu sunt om! dorinţele graţioasei mele prietene domnisoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari ma supun cu atat mai bucuros cu cat vad ca prietena mea nu abuzeaza niciodata de influenţa nemarginita ce ştie bine ca exercita asupra-mi… De asta data, ce mare lucru-mi cere? „Stimate amice, Ştiu ce prieten eşti cu profesorul Costica Ionescu şi cat nu e în stare sa-ţi refuze o rugaminte. Ma-ndatorezi pana-n suflet daca obţii de la el pentru elevul Mitica Georgescu din clasa IV liceul X… la latina nota 7, fara de care, baiatul, care mi-e…