PoveștiPentruCopii.com

Pe vârf de deal, în largul de zăpadă, Bătrân stingher, stejarul e de pază, Sub bolta lui vin corbii de s-aşază Când umbrele-nserării prind să cadă. Jur-împrejur e gol, e frig, e groază… Ş-a lupilor flămândă serenadă, Din când în […]

S-a fost pornit un vânt molatic Să mişte papura din baltă, Într-un oftat prelung şi sâlnic Gemea tulpina ei înaltă. Călătorea de-atâta vreme Bolnavul vânt, mergea departe, Şi semăna atâta jale De-a lungul miriştilor moarte. Mureau ovezele pe dealuri Sub […]

Dragi copii din ţara asta, Vă miraţi voi cum se poate Moş Crăciun din ceriu de-acolo De le ştie toate-toate… Uite cum, vă spune badea… Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă… Îngerii se […]

Rătăcitor, cu ochii tulburi, Cu trupul istovit de cale, Eu cad neputincios, stăpâne, În faţa strălucirii tale. În drum mi se desfac prăpăstii, Şi-n negură se-mbracă zarea, Eu în genunchi spre tine caut: Părinte,-orânduie-mi cărarea! În pieptul zbuciumat de doruri […]

I Veniţi la sânul meu cu toţii, Copii cu frunţile senine, Veniţi să primeniţi izvorul Nădejdii mele de mai bine! Voi sunteţi roua dimineţii Ce scânteie neştiutoare Că poartă-n ea întreg argintul Curat al razelor de soare. Din glasul vost’, […]

Pe sub fereastra casei mele În largul drumului de ţară, Sub cerul alb, stropit cu stele, trecea un om cântând, aseară. Era un cântec care spune Durerile ce-adună anii, Trist ca un plîns de-ngropăciune. Cum numai ei îl ştiu, ţăranii. […]

Scrisoarea ta mi-a destrămat A visului beteală, Ce viperă ţi-a-mprumutat Veninul drept cerneală?… Cu slova ta vin anii toţi, Şi-n vraja lor mă fură… În rostul ei mărunt cum poţi Să-nchizi atâta ură?… Cetind-o azi, ca alte dăţi, În mine-un […]

Rămas bun, biete mâini de trudă, Atâta vreme-mpovărate, Ce staţi pe pieptul slab acuma Întâia dată-ncrucişate. Ostaş al sfintei munci depline, De-acum pământul te aşteaptă, La judecata cea din urmă Tu vei găsi socoată dreaptă! Cinstită slugă credincioasă, Vor odihni […]

Bolta şi-a cernit năframa Ca o mamă întristată, Floarea-soarelui pe câmpuri Pleacă fruntea-ngândurată. Zarea-şi picură argintul Pe ovezele de aur, Ostenit, din aripi bate, Ca un vis pribeag, un graur. Codrul cântăreţii-şi culcă, Doarme trestia bolnavă, Dorm doi pui de […]

Stăpâne codru, crai bătrân: Mai ţii-le tu minte, oare?… La umbra unui fir de nalbă Plângea o floare de cicoare, Şi-un firicel de izmă-creaţă Se săruta atunci cu Oltul… Atunci m-am dus în lume eu, Feciorul lui Iosif preotul! Părinte-al […]

Când, tremurându-şi jalea şi sfiala, Un cânt pribeag îmbrăţişează firea, Şi-un trandafir crescut în umbră moare, Şi soare nu-i să-i plângă risipirea, Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniţă, Copil blajin, cuminte prea devreme, […]

De câte ori vremea cu sânge ne-adapă Obida din cronica ţării, Aceeaşi poveste de veci se dezgroapă Şi strigă în noaptea uitării, Ea spune de oameni, de câmp şi de munte, De tine, prostime săracă, Ursită să fereci din trupuri […]

La geamul meu de lângă lac Se bate apa-n scânduri, La geamul meu de lângă lac Se fac încet şi se desfac În mine-atâtea gânduri… Pe rând vin undele de mor Şi-n murmur se destramă, Pe rând vin undele de […]

Pe drumul meu de pribegie Nu licăresc în noapte stele Și, singură tovărășie, Port numai gândurile mele. Cum s-au legat de mine-n largul Vâltorilor să mă petreacă Par corbi cari țipă pe catargul Unei corăbii ce se-neacă… din volumul Cântece […]

În zorii albi, senină dimineaţă, Tu-mi pari o fată mândră de la ţară, Venită la oraş întâia oară, Cu gând curat şi rumenă la faţă. Te prinde însă-n blestemata-i gheară, Te zbuciumă vârtejul de viaţă, Din mii de guri minciuna […]

Mult iscusita vremii slovă Nu spune clipa milostivă Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul Şi veselia deopotrivă… Mărită fie dimineaţa Ce-a săvârşit a noastră nuntă, Bătrâne Olt! – cu buza arsă Îţi sărutăm unda căruntă. În cetăţuia ta de apă Dorm […]

Cântă moartea Îmi cântă moartea la fereastră Ca o vecernie-n surdină, Îmi cântă-ncet povestea noastră: Un joc de umbre şi lumină. Eu o ascult în noaptea mută, Din adâncimi îmi creşte mare; Întreaga viaţă petrecută La căpătâiul meu răsare. Şi […]

Clocot de măriri apuse, A lui Leonardo vreme, Glasul farmecelor duse Vine pururi să mă cheme. Mintea, pasăre răzleaţă, La sicriul tău mă poartă, Tu-mi dai dragoste de viaţă, Minunată lume moartă. Ţi-au fost barbari cittadinii, Aspru neam de harţă […]

Biată inimă bolnavă, Făgădău la drum de ţară, Cine-şi mai aduce-aminte Câţi drumeţi te cercetară? Tu n-aveai zăvor la tindă, Nici scumpete la măsură, Şi-ai cinstit pe fiecare C-un pahar de băutură. Cum veneau în miez de noapte Călători pribegi […]

Eternă mare, ca şi-odinioară, Fără hotar şi fără de hodină, De întrebări şi neastâmpăr plină, Azi goana mea la malul tău coboară. Cu tresăltări de ape şi lumină Oglinda ta prelung mă înfioară, Şi-nchise răni încep din nou să doară, […]

TTe-am auzit cum hăuleai departe, Înfiorând pădurea-nzăpezită, Bătrâne lup, cu gura istovită, Etern pribeag al câmpurilor moarte, Te-am auzit cum hăuleai departe. Te-am auzit, şi-n ceasurile grele Ce mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Şi-am […]

Coboară toamna-ncet din slavă, Năframa galbenă-i răsare Și peste vârfuri de dumbravă Îi flutură departe-n zare. Atât de jalnic geme vântul, Cum s-a pornit acum să zboare, Pare c-a prins în drum cuvântul Unei neveste care moare. Pe urma lui […]

La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine; Voi singuri străjuiţi altarul Nădejdii noastre de mai bine. Al vostru-i plânsul strunei mele, Creştini ce n-aveţi sărbătoare, Voi, cei mai buni copii ai firii, Urziţi din lacrimi şi sudoare. Cu mila-i […]

Parisul, magică făclie, Cum n-a mai luminat pe cer, Parisu-n mintea mea învie Și frigurile lui mă cer. Parisul chiote și arde, Cuprins de-al patimilor stol, Cu clocotul din bulevarde, Imensa harf-a lui Eol. Parisul din povestea noastră, Prinzând misteriosul […]

Nu mor strămoşii niciodată, Războiul lor în noi şi-l poartă, Căci li-e ţărâna spulberată, Dar nu li-e duşmănia moartă. Străveche, ura lor se-mparte Din moş în moş, din tată-n tată, Şi azi, de dincolo de moarte, Ei ne mai cer […]

Te-apropie, te-apropie de mine, Şi-ascultă-mă, frumoasa mea minune: Eu sunt supusul firii înţelepte, Închinător la glie şi la soare; M-au învăţat poruncile ei drepte, Îndemnul lor cuvântul meu îl spune. Sunt cântăreţul celor fără nume, Un strigăt smuls de-a vremilor […]

Vezi, cum trece vremea, Şi tu, tot departe, M-am gândit acuma Să-ţi trimit o carte. A-nflorit muşcata Din grădina noastră Şi-i atât de roşu Macul din fereastră… Straturile-n luncă Toate-s semănate – Şi-ţi spune nănaşa Multă sănătate. Şi mai este-o […]

fragment Să-mi plec genunchii iară, Să-ţi spun iar ce mă doare, Preasfântă Născătoare Şi pururea Fecioară! – Cu ochiul tău din ceruri, Atoatevăzătorul, Tu mi-ai văzut feciorul, Şi mi-ai văzut necazul… – În doftori n-am credinţă… Să-l pui iar în […]

Te-am dărâmat, hotar de-odinioară, Brâu împletit din lacrimi şi din sânge, Veriga ta de foc nu mă mai strânge Şi lanţul tău a încetat să doară. Trecutul însă tot se mai răsfrânge, Ca un paiangen tainic mă-mpresoară Şi-n inima mea […]

Mândra apelor crăiasă, Ne-ntâlnirăm azi în cale, Eu, cu gândurile mele, Tu, cu valurile tale. Prinşi de-o tainică chemare, Ne privim acum în faţă, Tu, eterna vremii doamnă, Eu, un strop răzleţ de viaţă. Cum te văd, din clipă-n clipă, […]