Rugăciune pentru părinți

Rugăciune pentru părinți

Doamne, cât este de bine Când e mama lângă mine, Doamne, cât este de greu Când nu-l văd pe tatăl meu. Tata, mama, mă iubesc, Pentru mine ei trudesc; Ține-i, Doamne, Îndurate La mulți ani cu sănătate, Fă-le parte tot de bine, Să poarte grijă de mine! Și mereu cu harul Tău, Izbăvește-i de cel rău Ține-i Doamne fericiți, Pe părinții mei iubiți, Să mă poată crește bine, Să se bucure de mine. Amin
Citește

Micul Creștin

Eu de mic am învățat Să mă port civilizat, Să fiu darnic, iubitor, Bun și recunoscător. Când ceva nu reușesc, Pe „te rog” îl folosesc S-adresez o rugăminte Omului ce-mi stă-nainte. Cu Dumnezeu când vorbesc, Rugăciunea o rostesc Să Îl rog, Să-I mulțumesc Sau numai să Îl slăvesc. Oricând am fost ajutat, Că cine are credință, Să mulțumesc n-am uitat, Arată recunoșnță.
Citește

Roadele credintei

Doamne câtă fericire, Câtă dragoste, iubire, Pentru cine e mereu Credincios, și fiu al Tău. Cât de liniștit mă simt, Cuvântul Tău împlinind. Sunt cu totul mulțumit, Vesel, bun și fericit!
Citește

Rugăciune la ieșirea din clasă

Toți cu inima curată, Ție, Doamne-ți mulțumim, Tu, cu darul Tău, Preasfinte, Ne-ajuți oameni buni să fim. De greșeli să ne ferim, Țara noastră s-o iubim, Ție, fii iubuți să-ți fim Ție, Doamne-ți mulțumim.
Citește

Rugăciune de seară

Doamne, ziua s-a sfârșit Noaptea iarăși a venit Peste zi ne-ai ajutat De-am lucrat și-am învățat Ajută-ne, Doamne Sfinte, Și de-acuma înainte Zi de zi să tot sporim Oameni de treabă să fim.
Citește

Rugăciune de dimineață

Doamne, noaptea a trecut Și noi liniște-am avut Al Tău înger prea iubit Cu-ngrijire ne-a păzit Ajută-ne, Doamne, iară Să lucrăm până deseară Voia Ta s-o împlinim Fiii Tăi iubiți să fim.
Citește

Lăcașul Sfânt

Biserica-i lăcașul sfânt Unde-L găsești pe Dumnezeu, Biserica-i rai pe pământ În care vreau să merg și eu. Biserica-i lăcașul sfânt În care-am devenit creștin, Biserica-i rai pe pământ În care Domnului mă-nchin. Biserica-i lăcașul sfânt Ce-mi dăruiește-n suflet pace, Biserica-i rai pe pământ Care mereu mai bun mă face.
Citește

Doamne, Doamne ce minune

Doamne, Doamne ce minune Vine catre mine Ingerasii lin coboara, Ce frumos, in prag de seara! Copilas, Domnul Isus, Pe-o raza vine de sus. Fiu al Tatalui Ceresc, Doamne, Doamne-Ti multumesc! In minunea ce ne vine, Ne-ai trimis mare minune, Cea mai mare pe pamant, Pa Iisus, pe Domnul Sfant! Amin!
Citește

Maica

Preacurată te rugăm frumos Roaga-Te indata domnului Hristos Sa ne daruiasca ajutorul sau Si sa ne fereasca de tot ce e rau! Amin!
Citește

Tatăl Nostru

Tatal nostru Carele esti in ceruri Sfinteasca-se Numele Tau, Vie Imparatia Ta, Faca-se voia Ta, Precum in Cer asa si pe Pamant, Painea noastra cea de toate zilele Da-ne-o noua astazi Si ne iarta noua greselile noastre, Precum si noi iertam gresitilor nostri, Si nu ne duce pe noi in ispita, Ci ne izbaveste de cel viclean. In Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, Amin!
Citește

Rugaciune Înger îngerașul meu

Rugăciune copii - Înger îngerașul meu Inger, ingerasul meu, Ce mi te-a dat Dumnezeu, Totdeauna fii cu mine Si ma-nvata sa fac bine! Eu sunt mic - tu fa-ma mare; Eu sunt slab - tu fa-ma tare; In tot locul ma-nsoteste Si de rele ma fereste! Doamne, ingerasul Tau Fie pazitorul meu Sa ma apere mereu De ispita celui rau! Doamne, ingerul ce-mi dai M-ajute s-ajung in rai: Mantuirea s-o primesc Langa Tine, Domn Ceresc! Amin!
Citește

Prohodul Domnului

Prohodul - Starea Întîi 1. În mormânt, Viaţă, Pus ai fost, Hristoase, Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti, Plecăciunea Ta cea multă preamărind. 2. Dar cum mori, Viaţă, Şi cum şezi în mormânt ? Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ? 3. Te mărim pe Tine, Iisuse Doamne, Şi-ngroparea îţi cinstim şi patimile, Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit. 4. Cel ce-ai pus pământul Cu măsuri, Hristoase, Astăzi şezi în mic mormânt, Ziditorule, Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi. 5. Iisuse al meu, Împărat a toate, De ce vii la cei…
Citește

Toma Alimos

Foicica fagului, La poalele muntelui, Muntelui Plesuvului, In mijlocul Cimpului La putul Porumbului, Pe cimpia verde, -ntinsa, Si de cetine coprinsa, Sade Toma Alimos, Haiduc din Tara-de-Jos, Nalt la stat, Mare la sfat Si vitez cum n-a mai stat. Sade Toma tolanit Si cu murgul priponit In pripoane de argint, Si maninca frumusel, Si bea vin din burdusel, Si graieste in ast fel: – Inchinar-as, si n-am cui! Inchinar-as murgului, Murgului sirepului, Dar mi-e murgul vita muta, Ma priveste si m-asculta, N-are gura sa-mi raspunda! Inchinar-as armelor, Armelor dragutelor, Armelor surorilor, Dar si ele-s fiare reci, Puse-n teci De lemne…
Citește

Meșterul Manole

Cei noua zidari, Noua mesteri mari Ei se socotea, Ca ei sa mi-s faca Zid de manastire Sa nu fie-n lume. Zaua zaduia, Noaptea se surpa. Ei se socotea, Juramant punea Ca ei sa nu spuie La neveste-acasa Si care va merge Mesterul Manole Luni de dimineata Cu pranzu-nainte… În zad s-o zaduiasca. Opt necredinciosi… Credint-o calcatu, Credinta n-avea Si ei le spunea, Ele nu venea. Manole, Manole, Mesteru Manole, El credinta-si tine Ca el ca nu-i spune La nevast-acasa. Luni de dimineata Ea mi se scula, Pruncu si-l scalda, Pranzu si-l facea, La barbat pleca. El cand o vedea,…
Citește

Stefan Voda

În oraş, în Bucureşti, La casele mari, domneşti, În curte la Ştefan Voda, Mare masa mi-e întinsa Şi de mari boieri coprinsa, De boierii Sfatului Stalpii Ţarigradului, Sfetnicii Mparatului. Ei la masa ce mananca? Numai ştiuca Şi pastrunga, Şi galbena caracuda, Cu peşte da-l marunţel, Mor boierii dupa el. Din pahare ce-mi înghit? Vinul alb şi rumenit De la vii Moldoveneşti, Din podgorii Munteneşti Şi din pivniţe domneşti. Daca vorba Conteneşte, Foamea Se mai potoleşte Şi mancarea Se sfarşeşte, Iara voda ce-mi graieşte? – Beţi, boieri, va ospataţi! Maine-zori sa va sculaţi Şi frumos sa va armaţi, Pe la brane…
Citește

Soarele si Luna

Foaie de cicoare, În prunduţ de mare Iata ca-mi rasare Puternicul soare. Dar el nu-mi rasare, Ci va sa se-nsoare; Ca mi-a tot umblat Lumea-n lung şi-n lat, Ţara Romaneasca Şi Moldoveneasca Lungiş, Curmeziş, Mare, noua ai, Tot pe noua cai; Patru-a ciumpavit, Cinci a omorat Şi tot n-a gasit Potriva sa-i fie Vro dalba soţie; Far de mi-a gasit Şi mi-a nemerit, La noua argele, Noua feciorele, În prunduţ de mare, Pe unde rasare. Soarele şi luna A mai mitica, Ca o floricica, În mijloc şedea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Ca ea tot ţesea. Ţesea,-nchindisea, Şi ea se…
Citește

Cartea cu Apolodor

1. La circ, in Targul Mosilor, Pe gheata unui racitor, Traia voios si zambitor Un pinguin din Labrador. -Cum se numea?-Apolodor. -Si ce facea?-Canta la cor. Deci, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator; Facea si el ce-i mai usor: Canta la cor.(Era tenor) Grasut, curat, atragator In fracul lui stralucitor Asa era Apolodor. 2. Dar intr-o zi Apolodor, Spre deznadejdea tuturor A spus asa:-Sunt foarte trist! Imi place viata de corist Dar ce sa fac? Mi-e dor, mi-e dor De fratii mei din Labrador! O, de-as putea un ceas macar Sa stau cu ei pe un ghetar... Apoi…
Citește

Arcada

Azi am vazut un ochi Care ma iubea. Vedeam bine ca m-ar fi primit Sub spranceana lui. Dar a venit un nor Si ochiul s-a-nchis, Ori s-a speriat Si-a fugit in chipul tau Langa celalalt ochi, Langa fruntea si langa gura Care nu ma iubesc.
Citește

Câini

Părăsiți pe gânduri, câini dezmoșteniți, Scrutează cerul și așteaptă-n van. Stăpânii i-au uitat, proptind grăbiți, Pe ușa-nchisă câte-un bolovan. Ei nu au lotci și delta e ocean. Înoată printre sloiuri, istoviți. Adulmecă mirosuri vechi de-un an, De foame și de valuri hăituiți. Ei înșiși parcă-s plaiuri care latră. Până când limba li se face piatră Și Dunărea-i depune, lin, în mare. Dar câte unul biruie-n vâltoare: Ajunge-acasă istovit - și moare Cu ochii la stăpân, întins pe vatră.
Citește

Dacă nu cer prea mult

- Ce-ai lua cu tine, Dacă s-ar pune problema Să faci zilnic naveta între rai şi iad, Ca să ţii nişte cursuri? - O carte, o sticlă cu vin şi-o femeie, Doamne, Dacă nu-ţi cer prea mult. - Ceri prea mult, îţi tăiem femeia, Te-ar ţine de vorbă, Ţi-ar împuia capul cu fleacuri Şi n-ai avea timp să-ţi pregăteşti cursul. - Te implor, taie-mi cartea, O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine O sticlă de vin şi-o femeie. Asta aş dori, dacă nu cer prea mult. - Ceri prea mult. Ce-ai dori să iei cu tine, Dacă s-ar pune…
Citește

Ecuatorul si polii

Impreuna sintem foarte dialectici (Tu stii ca a fost cea mai frumoasa Zi din viata mea? Ce bine-ar fi să fie asa. "Ba da". Te rog fraza asta să n-o tai) De fapt, poezia de dragoste ar trebui să fie semnata Chiar de muze. Poetii să se inspire si ele să puna degetul. Tu să intinzi aripa peste versurile mele "N-am intins-o?" Asa, o pana. Vreau o filfiire deplina. Simteai ca veneai până lângă mine Si deodata un gol de aer. Ce se intimpla? Mă gindeam la tine. Golurile de aer nu stiu ce-o fi cu ele, Asa e când…
Citește

Ignatul

– E, azi-noapte visă porcul sânge, zicea mama, dimineaţa, oftând. - Păi, cum aşa? - Fiindcă azi e Ignatul, îl tăiem, -îu! Se ducea Nicolae de-i chema pe Mitran, pe Seder, pe Chirimenţi, Vecini care ştiau dinainte, îi găsea ascuţindu-şi cuţitele. Le vedeam căciulile ţuguiate pe deasupra gardului, aşa săltau. -Duceţi-vă unul de legaţi ăl câine, mă. Să nu se dea la lume. Porcul parcă presimţea, odată se făcuse spărios, nu mai venea La porumbul întins. Ceva de pe vremea când era frate cu mistreţul şi liber îi scapără In ochii roşii. Părul i se zburlea pe coamă. înghesuit lângă…
Citește

Mitru Ceapă

O cârpă de cânepă era înmuiată în ceară topită. Şi după aia o răsucea pe fus Şi ea se-ntărea şi se făcea ca pâlnia. Şi după ce-o scoteau şi se usca ceara, Băga vârful ăl subţire pe urechea bolnavului, Cum sta el aşa culcat cu urechea în sus. Şi-i da foc cârpei Şi ardea aşa acolo Şi trăgea dorul din ureche. „I-am făcut feştilă în urechi, Că-1 dureau urechile." Dar ce, parcă-1 dureau numai urechile? Ţoţuleasa fierbea o oală cu apă în clocot, Cenuşa din vatră o netezea Şi făcea cu fundul oalei ăleia nouă urme de oală. Şi la…
Citește

Povară

O carte mică, N-am luat cu mine Decât o carte subţire, Aşa, ca o frunză. Aşa, ca o viată de om. M-am gândit c-o să mă doară spinarea. C-o să mă doară numele Care-o va căra.
Citește

Simetrie

Mergeam aşa, Când deodată în faţa mea, S-au desfăcut doua drumuri : Unul la dreapta, Şi altul la stânga, După toate regulile simetriei. Am stat, Am făcut ochii mici, Mi-am ţuguiat buzele, Am tuşit, Şi-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, După cum s-a dovedit după aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos să mai dau amănunte. Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două Prăpăstii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat în cea din stânga, Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt, Grămada cu mine în…
Citește

Ardealul, starea mea de spirit

Ardealul, starea mea de spirit Cu care mă gândesc la ţară, De parc-aş respira lumină Şi existenţă milenară. La orice pas îţi râde-o floare, Sub orice pas e un mormânt, Ardealul întregind o roată Sub care Horia s-a frânt. Aud un clopot sus pe-o cruce, Bătând cu limba-n ideal, Ca-ntr-o Duminică a ţării Vin la biserică-n Ardeal.
Citește

Calatorul

Apele peste care am trecut Mi-au dat ca amintire un mic licar sub piele. Nu mai pot pasi sprinten,cu avant, Decat daca am talpa plina de bataturi, Daca-mi e toata ca un teren mlastinos, In care te scufunzi imperceptibil. Somnul nu-mi mai vine decat stand chircit, Undeva pe geamantan,langa o usa de vagon Supraaglomerat, Trezit din motaiala de fiecare calator care urca sau Coboara. Intre aceste pauze am cele mai frumoase vise, Toate intrerupte brusc,din pacate. Ah,somnul in pat strain,neutru, De hotel de mana a treia! Cazi trasnit pe dormeza slinoasa,jilava,usor inclinata. In camera e un aer de puscarie,geamul e…
Citește

Dascălul

I Venea la şcoală de dimineaţă Cu demâncarea la el. Hainele le ţinea îngropate la loc, unde muncea. Că era lup de muncă. Şi ajungea la şcoală, Făcea ce făcea cu copiii şi când le da drumul, Încăleca pe cal şi-o lua peste câmp, la locurile lui acolo. Se schimba acolo la loc şi muncea până-n întuneric. Se dezbrăca şi le-ngropa iar, şi pleca acasă, Acolo la Pârva-n Secuieşti, avea casă cu etaj. Şi dimineaţa, se-mbrăca, lua mâncarea şi pleca la Şcoală călare. Şi de-acolo, la loc. Om harnic. Lup de muncă, spunea Moşu, care-i fusese elev. Învăţa copiii foarte…
Citește

Enigma

Domnule, am auzit în tinerete o ghicitoare Si i-am uitat raspunsul. ,,Tenghelita, Menghelita, De carcee, Tombolita. Ghici, ce e?" De vreo patruzeci de ani mă tot chinui S-o dezleg, Sau să-mi aduc aminte raspunsul. M-am dus în satuul în care-am auzit-o, Am intrebat din om în om: Nimeni nu stia, O ghicitoare care-a disparut. Maica Mare, Maria Radulescu Falcoianu Numita maica Rica, din comuna Redea, Romanati, I-a spus în 1919 lui neica lonescu, Din Redea, ghicitoarea asta. Când si-a dat el seama c-a uitat raspunsul, Maica Rica murise. Si de-atunci il tot chinuie. Daca ar fi ca în povesti, ar…
Citește