Pe când la greci au părăsit Ciopliţii dumnezei, Iar locurile lor, pe drept le-au împărţit Norodul între ei: Atunci şi muntele Parnas La unul muritor moşie a rămas. Stăpânul nou pe el îndat-au aşezat Câţiva măgari la păşunat. […]
Leul la vânat
Leul, lupul, vulpea şi câinele odat’, Ca nişte buni vecini, s-au fost alcătuit, Cu toţii întrunit, Să umble la vânat: Şi ce vor căpăta să-mpartă măsurat. Se-ntâmplă dar, că vulpea-ntâi Un cerb frumos au prins, Şi adunând pe […]
Sălbaticul şi călătorul
În adâncul unei stânce, În deşartele pustii, Un sălbatic ş-ai săi fii Au pus mursa lor să mânce; Cu femeia-n jur şedeau Peste-o piatră, Lângă vatră, Şi copiii lor sorbeau. N-avea şervet, nici cuţit, Dar bun foarte apetit. De […]
Motanul şi Gherlanul veteran
Nu-mi mai aduc aminte ce fabulist anume Îl lua pe Joe martor C-a existat odată pe undeva un tartor: Motanul cel mai aprig şi mai viteaz din lume, Un Machedon năprasnic al lumii pisiceşti Şi-o pacoste a ginţii şoriceşti. Cumplitul […]
Se pregăteşte Leul de război
Un Leu, voind să facă război în toiul verii, Îşi întruni divanul, trimise ofiţerii, Cerând să vie grabnic de peste tot jivinele. Şi toate-i declarară, chiar blajinele, Că vor lupta, viteze. Iar cele necesare Le-or duce Elefanţii pe toate în […]
Aurul şi fierul
Un blanc galben scânteios, Gemând sub ciocan vârtos, Plângea soarta sa odată: Ori să poate să mă bată Înghiositul crud metal Care-l calcă până ş-un cal? Dar ciocanu-i zice: Frate, Este vechi ist adevăr Că pre aur fierul bate. […]
Oaia şi mielul
Spunea mielului odată Maica oaia: Fătul meu, Eu sunt foarte întristată Cugetând la traiul tău. Ah, păstorul te va prinde, Abia gras te-i face un pic, Şi la măcelar te-a vinde, Ce călău altfel i zic. Depărtat de l-a […]
Ţăranul şi calul
Ţăranul semăna ovăs în primăvară, Iar calul, ce l-au fost adus în cărucioară, Privind la semănat, Fierbea în gândul său aşa un rezultat: – Mă mir, cum zic de om că este o fiinţă, Aleasă prin a lui a […]
Măgarul cu bureţi de mare şi cel cu sare în spinare
Mai ţanţoş ca-mpăraţii romani, un cărăuş Mâna cu sârg Doi măgăruşi, La drum, spre târg. Unul, fără bici sau pinteni, Tropăia cu paşii sprinteni Cu bureţi de mare-n sac, Lângă celălalt, – posac Şi greoi ca unul care E ursit […]
Antereul lui Arvinte
Arvinte coatele au ros la antereu, Dar n-au stat mult să socotească; Ci singur el, mereu Se puse să-l cârpească. Iar pentru petici de cârpit Din mâneci au tăiat ca o a patra parte Şi antereul l-au […]
Giudecată nouă a lui Paris
Între timpul vechi ş-acuma, oare cine nu-nţelege Că e mare diferire la nărav, la gust şi lege? Plin de gară şi procesuri neastâmpăratul om, Astăzi pentru milioane, dar atunce pentr-un pom. Ca femeia-atunci şi zâna Să se laude au voit, […]
Ursul, pasărea, şarpele şi momiţa
Un sălbatic urs de munte, Cu ochi mici şi lată frunte, Vrând să-şi facă o carieră În a curţii naltă sferă, Unde trăia vite o mie Sub a leului domnie, De vecini au întrebat Cum să între la palat? Mergi, […]
Înfiinţarea fabulei
În palat la împărat, Adevărul, gol din fire, Fără veste au intrat. La a lui aşa privire Împăratul au strigat: – Cine eşti? Cum îndrăzneşti, Gol, aici, să te iveşti? – Adevărul sunt. – Ce vrei? – Vreau să-ţi […]
Albina, ţânţarul şi musca
Lui poeta Paraplin Ce prin versuri strâmbo-drepte Pe Esop vrea să îndrepte Apologul ista-nchin. Primăvara chiar în zori, Când sufla o boare lină, Zburând iute o albină Culegea miere din flori, De la roză peste crin S-aşeza, şi din […]
Calul şi măgarul
Păstorul unor oi, pe lângă turma sa Avea un cal şi un măgar. Din întâmplare el găseşte o harşa, Cusută tot în fir şi în mărgăritar. Harşaua, precum ştiu acei ce merg călare, Se cade calului spre înfrumuseţare. Păstorul […]
Guzganul de cetate şi cel de câmp
Dinioare un guzgan, Politicos cetăţean, Pre guzganul de câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăţ să guste Pe vărgat, frumos covor Aşternut-au masa lor; Las să judece oricine Cât li-au fost […]
Ţăranul şi oaia
Ţăranul au fost tras pe oaie-n judecată, Cu reclamaţie de criminală faptă. Iar vulpea, pe atunci fiind judecătoare, Îndată au luat pricina-n cercetare Şi, după formi, întâi chemări s-au rânduit Atât pârâtei oi, cât şi jeluitor, Trimise înadins prin vrednic […]
În unire stă tăria
Nu-n zădar e scris pe aur În latinelor rostire: Crescunt parvae res concordia (Lucruri mici cresc prin unire); Făr-unire nu-i vârtute În familii, nici în stat, Cum exemple mii trecute De ajuns au arătat. Un părinte bătrân foarte, Propiet acum […]
Vulpea și Barza
Vulpea pedepsită
O vulpe la ţăran se înnădis-odată La păsări în poiată. Cu-acea deprindere şi iarna pe omăt, Ea noaptea au venit flămândă la ospăt, Şi în găini s-au desfătat. Iar după ce s-au săturat, Apoi au zis: „Destul, mă […]
Clopotul şi limba lui
Ah, ce soartă înfiorată! Zicea clopotul odată Către limba ce-l lovea. Uşor lucru ţi se pare A urla fără-ncetare Atât vuiet şi de ce? Di ce, nu ştiu, limba-i zice, Aninatu-m-au aice Să-ţi dau ghionturi neîncetat. Pe frânghie-ntreabă, vere, […]
Lupul prefăcut în păstor
Un lup foarte ipocrit, Având mare apetit Pe o turmă grăsulie Ce păştea în o câmpie, Socotea că a lui plan Nemerit s-ar fi făcut Dacă-n straie de cioban Vizetă i-ar fi făcut. Deci pre spate-o glugă-ncinge, Coapsele-n iţari le […]
Vulpea în livadă
O vulpe au intrat odată Flămândă în livadă. Şi poamele văzând, frumoase, coapte bine, S-au bucurat prea mult în sine, Dar bucuria ei au fost în mâini străine: Că prunele pe crengi cam susuşor era Şi nu se […]
Cerbul privindu-se în apă
Privindu-se într-un izvor de-o limpezime rară, Un cerb, odinioară, Îşi lăuda podoaba coarnelor bogată, Dar se gândea cum suferă – şi nu o dată – Că-i sunt picioarele ca nişte fuse, A căror subţirime în apă se pierduse. „De la […]
Asinul şi fluierul
Pentru asinul furat Se băteau doi furi odată, Unul vrea să-l aibă argat, Altul vrea să-l vânză-ndată. Dar când între ii se ceartă Cum pe asin să-l împartă, Vine-al treilea tâlhari Şi li fură pe magari. Este asin câteodată […]