… Gradina zoologica e un fel de magazin de jucarii, unde tigrii, girafele şi leoparzii sunt vii. Rogi lupul sa te ia puţin în carca şi cand colo te mananca. Hei, ca pe Scufiţa Roşie te-ar manca, cuşca daca l-ar lasa. Dar, vedeţi, aceste cuşti de fier, sau colivii, sunt ca nişte parinţi ale lor: au grija sa nu faca prostii. Copii! lasaţi un pic galagia! Faceţi acum cunoştinţa cu zoologia.
Iata, aici reprezentanţii mandrei faune, care ştiu sa urle, sa raga, sa zbiere, sa schiaune. (Dar miraţi-va mai încet, dragii mei, ca asurziţi aceşti lei). Oriunde întorci capul vezi un şarpe sau un leopard care sare peste un gard. Iata tigrul adus din Bengal cu cheltuiala. Toata blana de pe el e naturala. Mirela, acela nu se striga „Cuţu-cuţu”, ca e struţul. Balaurul care se prajeşte pe nisip e crocodilul, iar bazinul de langa el e Nilul. Elefantul care va priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz. Încaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoala, mergand o mie de staţii prin padurea ecuatoriala.
Sahara e o regiune şi mai dificila. Pe acolo circula numai aceasta camila. Oriunde ar pleca, îşi ia întotdeauna apa cu ea, aşa cam la vreo doua – trei butoiaşe; cred ca în cele doua cocoaşe! (Fiindca-i limpede ca buna seara: nu poţi şti cand curge apa din Sahara!). Cangurul, uite, are blana roşie. Ca sa nu-şi piarda puii, îi poarta cu el într-o sacoşa (ca i-a mai pierdut odata, i-a cautat Australia toata).
Lupul traieşte în haite şi pe la noi. Mananca dimineaţa oi, la pranz oi, şi seara tot oi. Din cauza acestui meniu fix, umbla oamenii dupa el prin paduri, cu puşti şi cu topoare, sa-l cam omoare. Ursul polar poarta, ca un moş, cojoc şi fular. Îi e ciuda ca aici nu-i aşa ger şi-ar intra într-un frigider.
Ce sa ca mai arat?
Rinocerul? Dromaderul? Gradina zoologica e foarte frumoasa, dar eu zic sa mai mergem şi acasa. E tarziu: a sunat şarpele cu clopoţi la ora trei.
Cum a fost, cum a decurs toata treaba … Altfel, înseamna c-am vazut atatea jivine degeaba.
