Unde sunt frunzele
hranite cu sangele
dragostei noastre?!
Unde e sangele verde
al frunzelor tinere?!
Si apele unde sunt
Limpezi de sufletul nostru?!
Si sufletul unde e
Limpezit de tremurul de ape?!
Unde e pasarea
trezita în zori
de soaptele dragostei noastre?!
Unde e dragostea noastra
trezita în zori
de-al pasarii cantec?
O ceata calda de frunze
aluneca printre arbori
si eu de ea ma lipesc, iubito,
precum atunci, precum atunci –
de faptura ta somnoroasa.
