Povești și poezii

Vraciul

Vraciul
Rate this post

Am un bazar de zari si firmamente
De cioburi noi
de luna si planeti.
Astri defuncti atarna de pareti,
Imparechiati cu zeci de instrumente.
Tablouri fara data, carti, portrete,
Pendule-n care cucul s-a oprit,
Spade cu varful ars si ruginit,
Icoane, pajuri, chivote, stilete…

Am chei la toate usile-ncuiate,
Cantare, cumpeni si masuri
De pretuit cenusile necercetete
Din sufletul imponderabilei naturi.

Am site fine de cernut polenul
Imprastiat cu-albinele pe bolti.
Unelte, cu-ascutisuri si cu colti
Pentru gasit volumul, numarul si genul.

Corabii ancorate-n cate-o mare,
Orase, gramadite-n crepuscul,
Campii inchise si pamant destul,
Subt clopotele catorva pahare,

Hlamide albe, mitre si coroane…
Pot unge popi, uzurpatori si regi.
Neamuri pierdute si vecii intregi
Stau condensate-n randuri de flacoane.

Un semn, si tampla cerului se-apleaca.
Un semn, si uraganul s-a trezit.
Un semn, si neamuri noi s-au zamislit!
Dar semnul mana mea nu vrea sa-l faca!

In farmacia mea atotlecuitoare
Aleanuri am la chinurile-abia simtite,
Misterioase si nemaitamaduite,
Pe cand prin jur se naste lumea subreda si moare.
Pe sesul negru cu lumini de ceara
Pot framanta din tina si scuipat
Un nou Adam, gigantic si nerazbunat.
Astept, ingenunchiata, plebea sa mi-l ceara.

Eu ma falesc ca nu vand ca atatia
Tezaurele mele. Nici nu stiu
Daca pe piata Dumnezeu cel viu
S-a ieftint mai mult dacat taratea.

Mormand inchis la zgomotul de-afara,
Contemplu-a cartitilor bucurie
Lingandu-si puii cu idolatrie
Balos, subt steaua mea polara.

Related Posts