Între bine şi rece între negru şi clar între opac şi lichid
între incert şi salubru
şi cine mai poate enumera muncile noastre crepusculare hidra de la Lerna şi celelalte
seara când ne retragem în blocul nostru de gheaţă
când urmaşul nostru direct îşi rupe elasticul
când meditam cu degetul la frunte sau lucrurile ne cugetă
când hidra de la Lerna şi celelalte ies din anonimat ca să cureţe gradjurile
şi noi degetăm la lucruri şi aşa mai departe
Câte unu are picior ochean şi trident
altul pe cine mai ştie ce insulă sihastră Tiga
se face fluture sau rac sau călător pe apă
seara când autobuzele se retrag în noi
şi noi garajele noi muncile crepusculare
noi care cântărim cu precizie natura semnificantului
semănăm păsări şi ne acuplăm cu hidra de la Lerna
pe când stăpânii tainici ai planetelor
ne reconstituiesc şi celelalte
Dar după cum spuneam
a şaptea oară se va naşte copacul-animal
şi nimeni nu va întreba nimic
cuib pe sub cuib ţiglă sub ţiglă scoarţă sub scoarţă
pentru noi nedumerirea agreabilă mâna perfect spălată pragul neprevizibil
pentru noi călăuza intimă insatisfacţiei
O dată mai mult aceleaşi degete umede pe feţele noastre
(pe un pământ pătrat pe suprafeţele ademenitoare
năuca descifrare a gesturilor-mame)
Ascunsă în sincera ei capcană şi a celor ce n-o cunosc
memoria noastră de zmeură
