Zaceau privelistile moarte
Sub cerul sur, în asfintit,
Si-abia mai auzeam departe
Un glas de crivat amortit.
În mijlocul naturii mute,
Eram eu singur calator:
Îmi aminteam de vremi trecute
Si ma visam în viitor…
Iar din imperiul tacerii
Se desprindeau fulgi mari de nea:
Cadeau încet, cadeau puzderii
În urma si-naintea mea…
Fulgii
