De ce asa de trist ramâi
Si trist înabusi un suspin,
Când rândunici în tara vin
Din tari cu rodii si lamâi
Si vezi cocorii cei dintâi
Rotindu-se sub cer senin?
De ce asa de trist revii
Si trist ramâi, suspini stingher,
Când negurile iernii pier
Si roua scânteie-n câmpii
Si mii de ciocârlii zglobii
S-avânta ciripind la cer?
De ce asa de trist suspini
Si trist ramâi atuncea când
Vezi florile-nflorind pe rând
(Si chiar macesii plini de spini)
Si vezi pe-alee, prin gradini,
Parechi de-ndragostiti trecând?
– Cum n-ai fi trist, cum n-ai ofta
Când numai dragoste respiri
În tot cuprinsul mândrei firi,
Când toate râd în preajma ta
Si plânge-n tine inima
Însângerata de-amintiri?…
