Povești și poezii

Dies irae

Dies irae
Rate this post

Cât de strain sunt de tara mea
Si nici un dor nu mi-a ramas –
Gând rau si-ntunecat
Închide al dreptatii glas.

Va fi târziu în ziua-aceea…
Si bântuie în calea mea
Taceri de vremi, sinistra foame!
Sau cântece ce plâng mereu:
– Grabeste nu mai astepta!

Related Posts