Orchestra începu cu-o indignare gratioasa.
Salonul alb visa cu roze albe –
-Un vals de voaluri albe …
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasa …
În aurora plina de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele carari –
-Cântau clare sarutari …
Larg, miniatura de vremuri viitoare …
Alb
