Săltând, grierul la ţară
Şuierat-au toata vară,
Şi când iarna au venit,
Cu nimica s-au trezit,
Neavând măcar de dor
Muscă sau un viermişor
Pe furnica sa vecină
Au rugat să-l împrumute
C-un grăunte, c-o neghină,
Să mai prindă la vârtute,
Zicând: Zău, la timp de trier,
Dau parola mea de grier,
Înturna-voi toată soma
Ş-interesul de-mprumut!
Dar furnica econoamă
I-au zis: Vara ce-ai făcut?
Prin câmpii şi prin grădine
Am cântat pân-au dat bruma.
Tu cântai, îmi pare bine,
Joacă, vere, dar acuma!
Grierul şi furnica
