ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism) Nedreptate. – Tc. zulüm.
zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri
ZULÚM s. v. inechitate, injustiție, nedreptate, neechitate, nejustiție, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Turcism înv.) 2. Răscoală, răzvrătire, revoltă. (din tc. zülüm, prin interm. sb. zulum)
zulúm s. n., pl. zulúmuri