ZBÂRCIÓG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată (Morchella). ◊ Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus: zbârciogi-grași = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile din pădurile de conifere, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, brună-roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie (Gyromitra). – Cf. scr. smrcak (după zbârci1).
ZBÂRCIÓG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată (Morchella). ◊ Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus: zbârciogi-grași = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie (Gyromitra). – Comp. sb. smrčak (după zbârci).
zbârcióg s. m., pl. zbărciógi
ZBÂRCIÓG s. (BOT.) 1. (Morchella esculenta) ciuciulete, (reg.) pup. 2. zbârciogi-grași (Gyromitra esculonta) = (reg.) pupi (pl.).
ZBÂRCIÓG, zbârciógi, s. m. ~ (din zbâr prin încrucișare cu rus. smorčok = zbârciog)
zbârcióg s. m., pl. zbârciógi
ZBÂRCIÓG ~gi m. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, de culoare închisă și cu picior alburiu; ciuciulete. /cf. sb. smrțak
zbârcióg-grás (ciupercă) s. m., pl. zbârciógi-gráși
ZBÂRCIÓG-GRAS s.m. (v. la zbârciog), pl. zbârciógi-gráși
zbârcióg-gras s. m., pl. zbârciógi-gráși