ZARÍF, –Ă, zarifi, –e, adj. (Înv.) Frumos, strașnic. – Din tc. zarïf.
ZARÍF, -Ă, zarifi, -e, adj. (Înv.) Frumos, strașnic. – Tc. zarif.
zaríf (înv.) adj. m., pl. zarífi; f. zarífă, pl. zarífe
zaríf (-fă), adj. – Delicat, desăvîrșit. Tc. (arab.) zarif (Șeineanu, II, 387). – Der. zariflîc, s. n. (gingășie), din tc. zariflik.
zaríf adj. m., pl. zarífi; f. sg. zarífă, pl. zarífe