ZAPIS

ZAPIS

ZÁPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ.
ZÁPIS, zapisuri, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Slav (v. sl. zapisŭ).
zápis (înv.) s. n., pl. zápise
ZÁPIS s. v. act, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, piesă.
zápis (-se), s. n. – Document, înscris. Sl. zapisŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 228; Conev 79), cf. pisanie.
zápis s. n., pl. zápise
ZÁPIS ~e n. înv. Act (de vânzare sau cumpărare); document. /sl. zapisu