ZĂBRELÍT, –Ă, zăbreliți, –te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.
ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.
ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrea.
A ZĂBRELÍ ~ésc tranz. (ferestre, uși) A prevedea cu zăbrele. /Din zăbrea
ZĂBRELÍ, zăbrelesc, vb. IV. Tranz. A pune zăbrele (la o fereastră, la o ușă etc.). – Din zăbrele (pl. lui zăbrea).
zăbrelí (a ~) (ză-bre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelésc, imperf. 3 sg. zăbreleá conj. prez. 3 să zăbreleáscă
zăbrelí vb. (sil. -bre-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăbrelésc, imperf. 3 sg. zăbreleá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăbreleáscă