VREMELNICÉSC, -EÁSCĂ, vremelnicește, adj. (Înv. și arh.) Vremelnic. – Vremelnic + suf. -esc.
VREMELNICÉSC adj. v. efemer, pieritor, pro-vizoriu, schimbator, temporar, trecă-tor, vremelnic.
vremelnicésc adj. m., f. vremelniceáscă; pl. m. și f. vremelnicéști