VORBĂRÍE s. f. Vorbă multă, fără rost; pălăvrăgelă, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas. – Vorbă + suf. -ărie.
VORBĂRÍE s. 1. v. flecăreală. 2. poliloghie, (fig.) peltea. (Ce spune el e doar o ~ fără sens.) 3. ver-balism, (franțuzism) verbiaj, verbozitate. (O ~ interminabilă într-un articol.)
vorbăríe s. f., art. vorbăría, g.-d. vorbăríi, art. vorbăríei; pl. vorbăríi
VORBĂRÍE ~i f. Vorbă multă, discuție fără rost; pălăvrăgeală; trăncăneală. /vorbă + suf. ~ărie