VORÁCE, voraci, -ce, adj. Care mănâncă cu poftă exagerată, cu lăcomie, mâncăcios; lacom, gurmand. – Din fr. vorace, lat. vorax, -acis.
VORÁCE adj. Care mănâncă cu lăcomie, mâncăcios; lacom. [ fr., it. vorace, cf. lat. vorax].
VORÁCE adj. 1. care mănâncă cu lăcomie, mâncăcios adefag. 2. (fig.) avid, lacom. ( fr. vorace, lat. vorax)
VORÁCE adj. v. avid, lacom, mâncăcios, ne-sătul, nesățios, pofticios.
voráce adj. m., pl. voráci; f. sg. și pl. voráce
VORÁCE ~i adj. 1) (despre persoane) Care mănâncă repede și cu lăcomie; care înfulecă. 2) (despre animale) Care sfâșie, care devorează hrana. Vultur ~. /lat. vorax, ~acis, it., fr. vorace