VOCÁLIC, -Ă, vocalici, -ce, adj. Care aparține vocalelor, privitor la vocale. – Din fr. vocalique.
VOCÁLIC, -Ă adj. Referitor la vocale, al vocalelor. [Cf. it. vocalico, fr. vocalique].
VOCÁLIC, -Ă adj. referitor la vocale, al vocalelor. ( fr. vocalique)
vocálic adj. m., pl. vocálici; f. sg. vocálică, pl. vocálice
VOCÁLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de vocale; propriu vocalelor. Sunet ~. /fr. vocalique