VITEJÉSC, -EÁSCĂ, vitejești, adj. Care aparține vitejilor, privitor la viteji sau la vitejie, de viteaz; plin de vitejie. – Viteaz + suf. -esc.
VITEJÉSC adj. 1. v. curajos. 2. eroic, glorios, strălucit, (pop.) voinicesc. (Luptă ~ească.)
vitejésc adj. m., f. vitejeáscă; pl. m. și f. vitejéști
VITEJÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru viteji; de viteaz. /viteaz + suf. ~esc
VITEJÍ, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se lupta vitejește; (pop.) a haiduci. – Din viteaz2.
VITEJÍ vb. v. haiduci.