BAGATÉL s. n. v. bagatelă.
BAGATÉL s.n. v. bagatelă.
BAGATÉL s. n. v. bagatelă.
bagatélă f., pl. e (fr. bagatelle, d. it. bagattella). Lucru de puțină valoare, fleac. – Vulg. -tel și -del, n., pl. –urĭ.