ANOSTEÁLĂ, anosteli, s. f. 1. Plictiseală. 2. (Rar) Persoană plicticoasă. – Anosti + suf. -eală.
ANOSTEÁLĂ s. f. (Rar) Plictiseală. – Din anosti + suf. -eală.
ANOSTEÁLĂ s. v. plictiseală, urât.
anosteálă s. f., g.-d. art. anostélii; pl. anostéli
anosteálă f., pl. elĭ (d. anost). Rar. Urît, plictiseală. – Și -stie (ngr. anostía).