ANIMAT, -Ă, animați, -te, adj. Însuflețit, plin de animație; viu. ◊ Desen animat = film constituit dintr-o suită de desene, a căror proiecție succesivă dă impresia mișcării. – V. anima.
ANIMÁT, Ă adj., s.n. Însuflețit, viu. ◊ Desene animate = v. desen. [Cf. fr. animé].
ANIMÁT, -Ă adj., s. n. însuflețit, viu. desene ĕ = film de animație. ( fr. animé)
ANIMAT, -Ă, animați, -te, adj. Însuflețit; viu, vioi. ◊ Desene animate = film de cinematograf în care personajele și decorurile sunt desenate. – V. anima.
ANIMÁT s., adj. 1. s., adj. (GRAM.) (rar) sexuat. (Genul ~ și genul inanimat.) 2. adj. v. însuflețit, viu. (O discuție ~.) 3. adj. v. însuflețit.
Animat ≠ inanimat, neanimat, neînsuflețit
animát adj. m., pl. animáți; f. sg. animátă, pl. animáte
animát, -ă adj. (lat. animatus). Însuflețit: toțĭ eraŭ animațĭ de acelașĭ gînd. Plin de viață, de mișcare: bal animat. Adv. A cînta animat.
ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a căpăta (mai multă viață; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Din fr. animer, lat. animare.
A ANIMÁ aním tranz. A face să se anime; a însufleți; a electriza; a entuziasma; a înflăcăra. /fr. animer, lat. animare
A SE ANIMÁ mă aním intranz. A căpăta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se însufleți; a se electriza; a se entuziasma; a se înflăcăra. /fr. animer, lat. animare
ANIMÁT ~tă (~ți, ~te) v. A ANIMA și A SE ANIMA. ◊ Film cu desene ~te film constituit dintr-o suită de desene a căror proiecție dă impresia de mișcare. /v. a (se) anima
ANIMÁ vb. I. tr., refl. A da viață, a (se) însufleți, a stimula. [ fr. animer, lat. animare anima – suflet].
ANIMÁ vb. tr., refl. a da viață, a (se) însufleți, a (se) înviora. ( fr. animer, lat. animare)
ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Fr. animer (lat. lit. animare).
ANIMÁ vb. v. însufleți.
animá (animéz, animát), vb. – A însufleți, a încuraja. Fr. animer. – Der. (din fr.) animați(u)ne, s. f.; animator, adj.; animozitate, s. f.; desanima, vb. (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adj.; reanima, vb.
animá vb., ind. prez. 1 sg. aním, 3 sg. și pl. anímă
animéz v. tr. (lat. ánima, -áre; fr. animer). Daŭ viață. Fig. Încurajez, însuflețesc: a anima soldațiĭ la luptă. Daŭ vigoare: a anima stilu, ședința.