ANHIDRÍDĂ, anhidride, s. f. 1. Substanță anorganică care, reacționând cu apa, formează un acid. 2. Substanță organică rezultată de obicei prin eliminarea unei molecule de apă dintre doua grupări carboxil. Anhidridă carbonică = bioxid de carbon, Anhidridă acetică = lichid incolor cu miros ințepător, întrebuințat la fabricarea coloranților, medicamentelor, acetatului de celuloză, etc. – Din fr. anhydride
ANHIDRÍDĂ s.f. Combinație chimică formată în general prin deshidratarea unui acid. ◊ Anhidridă carbonică = bioxid de carbon; anhidridă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la fabricarea coloranților, a medicamentelor etc. [ fr. anhydride].
ANHIDRÍDĂ s. f. 1. substanță anorganică (oxid) care, în combinație cu apa, dă un acid. 2. substanță organică rezultând prin eliminarea unei molecule de apă din două grupări carboxil. ~ carbonică = bioxid de carbon; ~ acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la fabricarea coloranților, a medicamentelor etc. ( fr. anhydride)
ANHIDRÍDĂ, anhidride, s. f. Combinație rezultată de obicei din deshidratarea unui acid și care, unindu-se cu apa, poate forma un acid. – Fr. anhydride ( gr.).
ANHIDRÍDĂ s. (CHIM.) anhidridă arsenioasă v. arsenic; anhidridă azotică v. pentoxid de azot; anhidridă carbonică v. bioxid de carbon; anhidridă fosforică v. pentoxid de fosfor; anhidridă sulfurică v. trioxid de sulf; anhidridă sulfuroasă = bioxid de sulf.
anhidrídă s. f. (sil. -dri-), g.-d. art. anhidrídei; pl. anhidríde
ANHIDRÍDĂ ~e f. 1) Substanță care, combinată cu apa, formează un acid. 2) Combinație chimică apărută la deshidratarea unui acid. /fr. anhydride
anidrídă f., pl. e (fr. anhydride, d. vgr. an-, fără, și ýdor, apă). Chim. Corp compus din oxigen și un metaloid, fără idrogen [!], din care cauză s’ a și numit așa, – Și anh-.