ANGELICĂ

ANGELICĂ

ANGELICĂ

ANGELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică, cu frunze mari și cu flori alb-verzui, a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Angelica archangelica); 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var.: anghelícă s. f.] – Din ngr. anghélika.
ANGELÍCĂ f. 1) Plantă erbacee aromatică cu tulpina ramificată și cu flori albe-verzui, a cărei rădăcină se folosește în farmaceutică. 2) Băutură alcoolică preparată din această plantă. [Var. anghelică] /lat. angelika, fr. angélique
ANGELÍCĂ s.f. Plantă aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. [ fr. angélique].
ANGELÍCĂ s. f. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază. ( fr. amgélique)
angelícă / anghelícă s. f., g.-d. art. angelícii / anghelícii
angelícă (angelíci), s. f. – Plantă (Archangelica officinalis). – Var. anghelică, anghelină. Lat. angelica (sec. XIX); var. din ngr. ἀγγέλιϰα (Candrea). Din aceeași familie face parte angelic, adj., din fr. angélique, it. angelico.
angelícă s. f., pl. angelice
ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.
ANGÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de îngeri; îngeresc. /fr. angélique, lat. angelicus
ANGÉLIC, adj. Îngeresc, (ca) de înger. [Cf. fr. angélique, it. angelico, lat. angelicus].
ANGÉLIC, adj. îngeresc, (ca) de înger. ◊ (fig.) serafic, nobil, pur. ( fr. angélique, lat. angelicus)
ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus).
ANGÉLIC adj. v. îngeresc, serafic.
Angelic ≠ demonic, diabolic, mefistofelic
angélic adj. m., pl. angélici; f. sg. angélică, pl. angélice
angelícă / anghelícă s. f., g.-d. art. angelícii / anghelícii
angélic, adj. (lat. angélicus, vgr. angelikós). Rar. Îngeresc. Adv. Îngerește. S. f., pl. e și ĭ. Bot. Buciniș (archangélica officinális și angélica archangélica).