ANARHÍSM s. n. 1. Stare de anarhie. 2. Curent politic și social care neagă în genere orice putere de stat. Atitudine a anarhistului. – Din fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus.
ANARHÍSM n. Doctrină care preconizează suprimarea statului. /fr. anarchisme
ANARHÍSM s.n. 1. Curent și concepție politică care neagă în genere orice putere de stat, orice organizare politică a societății. Atitudine de anarhist. 2. Stare de anarhie. [Cf. germ. Anarchismus, fr. anarchisme, rus. anarhizm].
ANARHÍSM s. n. 1. concepție, mișcare social-politică extremistă care neagă necesitatea statului și formele lui de organizare, a ordinii și disciplinei sociale în general. 2. stare de anarhie. ( fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus)
ANARHÍSM s. n. Concepție politică mic-burgheză care, preconizând desființarea oricărei puteri de constrângere a societății asupra omului, se ridică de fapt împotriva revoluției socialiste și a dictaturii proletariatului. Atitudine a anarhistului. – După fr. anarchisme.
anarhísm s. n.
anarhízm n., pl. e. Individualizm extrem pin [!] înlăturarea orĭ-căreĭ autoritățĭ a statuluĭ, și decĭ o dezordine generală în locu ordiniĭ actuale. V. socializm.