AMBIVALÉNȚĂ, ambivalențe, s. f. Existență concomitentă a două aspecte diferite. – Din fr. ambivalence.
AMBIVALÉNȚĂ f. Coexistență simultană a două aspecte (total) diferite sau opuse. /fr. ambivalence
AMBIVALÉNȚĂ s.f. (Liv.) Existența concomitentă a două aspecte radical diferite. [ fr. ambivalence].
AMBIVALÉNȚĂ s. f. 1. existența concomitentă a două semnificații sau aspecte radical diferite. 2. stare psihologică a unui individ care denotă în același timp tendințe și trăiri contradictorii. ( fr. ambivalence)
ambivalénță s. f., g.-d. art. ambivalénței; pl. ambivalénțe
ambivalénță s. f. → valență