AMBIGUU

AMBIGUU

AMBÍGUU, -UĂ, ambigui, -ue, adj. (Livr.; despre cuvinte, enunțuri etc.) Echivoc, neclar. – Din lat. ambiguus.
AMBÍGUU, -UĂ adj. Cu mai multe înțelesuri; echivoc. [Pron. -gu-u, pl. -ui, -ue. / cf. lat. ambiguus, fr. ambigu].
AMBÍGUU, -UĂ adj. cu mai multe înțelesuri; echivoc, confuz, neclar. ( lat. ambiguus, fr. ambigu)
AMBÍGUU, -UĂ, ambigui, -ue, adj. (Despre cuvinte, enunțări etc.) Care are mai multe înțelesuri; echivoc. – Fr. ambigu (lat. lit. ambiguus).
AMBÍGUU adj. v. neclar.
ambíguu adj. m. (sil. -gu-u), pl. ambígui; f. sg. ambíguă (sil. -gu-ă), pl. ambígue (sil. -gu-e)
ambíguŭ, adj. (lat. ambiguus). Cu doŭă înțelesurĭ, echivoc: răspuns ambiguŭ. Adv. În mod ambiguŭ.
AMBÍGUU ~ă (~i, ~e) livr. (despre cuvinte, enunțuri etc.) Care are mai multe înțelesuri; neclar; echivoc. [Sil. -gu-u] /lat. ambiguus