AMBIÁNȚĂ, ambianțe, s. f. Mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat (2). [Pr.: -bi-an-] – Din fr. ambiance.
AMBIÁNȚĂ s.f. Mediu, societate în mijlocul căreia se află cineva sau ceva. [ fr. ambiance].
AMBIÁNȚĂ s. f. mediu (natural sau cultural), anturaj, societate în care trăiește cineva. ( fr. ambiance)
AMBIÁNȚĂ, ambianțe, s. f. Mediu material și social care înconjură pe cineva sau ceva. [Pr.: -bi-an-] – Fr. ambiance.
AMBIÁNȚĂ s. v. mediu.
ambiánță s. f. (sil. bi-an-), g.-d. art. ambiánței; pl. ambiánțe
AMBIÁNȚĂ ~e f. Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale care înconjoară o persoană; anturaj; climat; mediu; cadru. ~ culturală. [G.-D. ambianței; Sil. -bi-an-] /fr. ambiance