ALCÁIC, -Ă, alcaici, -ce, adj. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare, cu cezura după al doilea picior. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic și unul coriambic. [Pr.: -ca-ic] – Din fr. alcaïque.
ALCÁIC, -Ă adj. Vers alcaic = vers endecasilabic greco-latin, de un ritm foarte armonios, creat de poetul Alceu; strofă alcaică = strofă în care primele două versuri sunt alcaice. [ fr. alcaïque, lat. alcaicus, cf. Alceu – poet liric grec].
ALCÁIC, -Ă adj. vers ~ = vers endecasilabic greco-latin, cu un ritm armonios; strofă ~ă = strofă cu primele două versuri alcaice. ( fr. alcaïque, lat. alcaicus)
alcáic adj. m. (sil. -ca-ic), pl. alcáici; f. sg. alcáică, pl. alcáice
alcáic adj. Un fel de strofă grecească și latină numită așa după poetu grecesc Alceŭ.
ALCÁIC ~că (~ci, ~ce): Vers ~ vers iambic, armonios, format din cinci picioare în versificația latină și greacă. /lat. alcaicus, fr. alcaïque