ALBĂSTRÚI, -ÚIE, albăstrui, adj. Albăstriu. – Albastru + suf. -ui.
ALBĂSTRÚI, -ÚIE, albăstrui, adj. Albăstriu. – Din albastru² + suf. -ui.
ALBĂSTRÚI adj. albăstriu, (rar) safiriu, (reg.) mieriu, mieru, (Mold.) siniliu. (Șal, cer ~.)
albăstrúi adj. m., f. albăstrúie; pl. m. și f. albăstrúi
albăstrúĭ (vest) și -íŭ (est) adj. Cam albastru.