ALĂMĂRÍE1, alămării, s. f. Fabrică, atelier sau prăvălie de obiecte de alamă (1). – Alămar + suf. -ie.
ALĂMĂRÍE2 s. f. Obiecte de alamă; alămuri. – Alamă + suf. -ărie.
ALĂMĂRÍE, alămării, s. f. 1. Fabrică, atelier sau prăvălie de obiecte de alamă. 2. Obiecte de alamă; alămuri. – Din alămar + suf. -ie, (2) din alamă + suf. -(ă)rie.
ALĂMĂRÍE s. alămuri (pl.). (O ~ divers ornamentată.)
alămăríe (atelier, obiecte) s. f., art. alămăría, g.-d. art. alămăríei; (ateliere) pl. alămăríi, art. alămăríile
alămăríe f. Fabrică saŭ prăvălie de alamă.