AEROTÉHNICĂ s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul și cu construcția aeronavelor. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérotechnique.
AEROTÉHNICĂ f. Disciplină care se ocupă cu studiul și cu construcția aeronavelor. /fr. aérotechnique
AEROTÉHNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul construcției aerodinelor pe baza datelor teoretice și experimentale. Tehnica condiționării aerului. [Gen. -cii / fr. aérotechnique].
aerotéhnică s. f., g.-d. art. aerotéhnicii
AEROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la aerotehnică. [ fr. aérotechnique].
AEROTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la aerotehnică. II. s.f. disciplină care se ocupă cu studiul construcției aeronavelor. ( fr. aérotechnique)