ADONIC

ADONIC

ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Din fr. adonique.
ADÓNIC adj.n. Vers adonic = vers alcătuit dintr-un dactil și un spondeu sau troheu. [ fr. adonique, cf. lat. (versus) adonius].
ADÓNIC adj. vers ~ = vers greco-latin care încheia strofa safică, dintr-un dactil și un spondeu (sau troheu). ( fr. adonique)
ADÓNIC, adonice, adj. n. (În expr.) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Fr. adonique ( gr.).
adónic (vers ~) adj. m.; pl. f. adónice
adónic adj. n., pl. adónice
adónic, -ă adj. (lat. vérsus adónius). Metr. Vers adonic, vers latin orĭ grecesc compus dintr’ un dáctil și un spondeŭ saŭ troheŭ.