ACUMULA

ACUMULA

ACUMULÁ, acumulez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina. – Din fr. accumuler, lat. accumulare.
ACUMULÁ vb. I. tr. A îngrămădi, a strânge, a înmagazina. [ fr. accumuler, cf. it. accumulare, lat. accumulare].
ACUMULÁ vb. tr., refl. a (se) strânge, a (se) înmagazina, a (se) concentra. ( fr. accumuler, lat. accumulare)
ACUMULÁ, acumulez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina. – Fr. accumuler (lat. lit. accumulare).
ACUMULÁ vb. 1. a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se) strânge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. v. tezauriza. 3. v. economisi.
acumulá vb., ind. prez. 1 sg. acumuléz, 3 sg. și pl. acumuleáză
A ACUMULÁ ~éz tranz. A aduna treptat, sporind mereu cantitatea; a înmagazina. ~ bogăție. ~ cunoștințe. /fr. accumuler, lat. accumulare
acumuléz v. tr. (lat. accúmulo, -áre, d. cúmulus, grămadă). Grămădesc, adun: a acumula comorĭ.