ACTUALIZARE

ACTUALIZARE

ACTUALIZARE

ACTUALIZÁRE, actualizări, s. f. Acțiunea de a actualiza. [Pr.: -tu-a-] – V. actualiza.
ACTUALIZÁRE s.f. Acțiunea de a actualiza. [Pron. -tu-a-. / actualiza].
ACTUALIZÁRE, actualizări, s. f. Acțiunea de a actualiza. [Pr.: -tu-a-]
actualizáre s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. actualizării; pl. actualizări
ACTUALIZÁ, actualizez, vb. I. Tranz. A face să fie actual, a (re)aduce în prezent; a face să corespundă gusturilor, cerințelor prezentului; p. ext. a reînvia ceva. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualiser.
A ACTUALIZÁ ~éz tranz. A face să devină actual; a (re)aduce în actualitate. /fr. actualiser
ACTUALIZÁ vb. I. tr. A face ca ceva să devină actual. [Pron. -tu-a-. / fr. actualiser].
ACTUALIZÁ vb. tr. a face să devină actual; (p. ext.) a reînvia ceva. ( fr. actualiser)
ACTUALIZÁ, actualizez, vb. I. Tranz. A face ca ceva să fie actual. [Pr.: -tu-a-] – Fr. actualiser.
actualizá vb. (sil. -tu-a-), ind. prez. 1 sg. actualizéz, 3 sg. și pl. actualizeáză
actualizéz, (d. actual). Fac actual: a actualiza un fapt.