ACLIMATÁRE s. f. (Rar) Aclimatizare. – V. aclimata.
ACLIMATÁRE s.f. (Rar) Aclimatizare. [Cf. it. acclimatare, fr. acclimatation].
aclimatáre s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. aclimatării
ACLIMATÁ, aclimatez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) aclimatiza. – Din fr. acclimater.
ACLIMATÁ vb. tr., refl. a (se) aclimatiza. ( fr. acclimater)
aclimatá vb. (sil. -cli-), ind. prez. 3 sg. aclimateáză
aclimatațiúne f. (fr. acclimatation). Acțiunea de a saŭ de a se aclimata. Și -áție și -áre.
aclimatéz v. tr. (fr. acclimater, d. climat, climă). Deprind cu o climă noŭă: aclimatez o plantă. V. refl. Mă deprind să trăiesc undeva. Intru în modă, prind rădăcină: acest obiceĭ s’ a aclimatat în România. – Și aclimatizez (ca sistematizez).