ÍSTALALT, IÁSTALALTĂ, iștialalți, iestelalte, pron. dem. (Reg.) Cestălalt. – Ist(a)+alalt (= ălalalt).
ístălalt / ístalalt (reg.) pr. m., adj. pr. m., g.-d. ístuilalt; pl. íștilalți / íștialalți (-tia-), g.-d. ístorlalți; f. iástălaltă / iástalaltă, g.-d. ísteilalte / iésteilalte; pl. ístelalte / iéstelalte, g.-d. ístorlalte / iéstorlalte
ÍSTALALT pron., adj. v. cestălalt.
ístălalt/ístalalt pr. m., adj. m., g.-d. ístuilalt, pl. íștilalți/íștialalți, g.-d. ístorlalți; f. sg. iástălaltă/iástalaltă, g.-d. ísteilalte/iésteilalte, pl. ístelalte/iéstelalte, g.-d. ístorlalte/iéstorlalte