BECÁR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre.BECÁR s.m. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol anterior, redând notei tonul natural. [ fr. bécarre, cf. b – semn pentru nota si, carré – pătrat].BECÁR s. m. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol. ( fr. bécarre)BECÁR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre.BECÁR s. (MUZ.) alterație mixtă.becár s. m., pl. becáribecár m. și n., pl. e și urĭ (fr. bécarre, d. it. bequadro, adică „B pătrat”). Muz. Un semn care arată c’o notă e adusă al sunetu eĭ primitiv anulînd bemolu saŭ diezu precedent.
BECÁR ~i m. muz. Semn care anulează un bemol sau un diez anterior, redând notei tonul natural. /fr. bécarre