BECAR

BECAR

BECÁR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre.
BECÁR s.m. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol anterior, redând notei tonul natural. [ fr. bécarre, cf. b – semn pentru nota si, carré – pătrat].
BECÁR s. m. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol. ( fr. bécarre)
BECÁR, becari, s. m. Semn muzical care anulează un bemol sau un diez anterior și redă notei tonul natural. – Fr. bécarre.
BECÁR s. (MUZ.) alterație mixtă.
becár s. m., pl. becári
becár m. și n., pl. e și urĭ (fr. bécarre, d. it. bequadro, adică „B pătrat”). Muz. Un semn care arată c’o notă e adusă al sunetu eĭ primitiv anulînd bemolu saŭ diezu precedent.
BECÁR ~i m. muz. Semn care anulează un bemol sau un diez anterior, redând notei tonul natural. /fr. bécarre