AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. [Pr.: a-u-] – Auto1– + conserva.AUTOCONSERVÁ vb. I. refl. A-și menține, a-și conserva propria ființă. [ auto1– + conserva].AUTOCONSERVÁ vb. refl. a-și conserva propria ființă. ( auto1
– + conserva)AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-și menține, a-și apăra propria viață. – Din auto1– + conserva.autoconservá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. autoconsérv, 3 sg. și pl. autoconsérvă, 1 pl. autoconservăm